LEGE nr. 33 din 16 ianuarie 2007 (*republicată*)
privind
organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 627 din 31 august
2012
Data intrarii in vigoare : 1 februarie 2013
Forma actualizata valabila la data de : 12
februarie 2014
Prezenta forma actualizata este valabila de la 1
februarie 2014 pana la data selectata 12
februarie 2014
*) Republicată în temeiul prevederilor <LLNK 12012 76 10 202
80 29>art. 80 din Legea nr.
76/2012 pentru punerea în aplicare a <LLNK 12010 134 11
201 0 18>Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură
civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30
mai 2012, dându-se textelor o nouă numerotare.
<LLNK
12007 33 11 201 0 17>Legea
nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 28 din 16 ianuarie 2007, iar ulterior a fost modificată şi completată prin:
- <LLNK
12007 1180 301 0 44>Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 1/2007 privind unele măsuri pentru
organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 8 februarie 2007,
respinsă prin <LLNK 12009 251 10 201
0 18>Legea nr. 251/2009,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 3 iulie 2009;
- <LLNK
12007 8180 301
0 44>Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 8/2007 pentru modificarea <LLNK 12007 1180
302 0 56>art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2007
privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European şi a <LLNK
12007 33 11 202 9 40>art.
9^2 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi
desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 23 februarie 2007, respinsă prin <LLNK 12009 290 10 201
0 18>Legea nr. 290/2009,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 2 octombrie
2009;
- <LLNK
12007 84180 301 0 45>Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 84/2007 pentru modificarea şi completarea
<LLNK 12007 33 11 201
0 17>Legii nr. 33/2007
privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European,
pentru modificarea <LLNK 12007 1180 302
0 66>art. IV alin. (6) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2007 privind unele măsuri
pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European şi
pentru completarea <LLNK 12007 15180 302
3 56>art. 3 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 15/2007 privind unele măsuri referitoare la
alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 31 august 2007,
aprobată prin <LLNK 12009 339 10 201
0 18>Legea nr. 339/2009,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 16 noiembrie
2009;
- <LLNK
12009 11180 301 0 45>Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 11/2009 pentru modificarea şi
completarea <LLNK 12007 33 11 201
0 17>Legii nr. 33/2007
privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 4 martie
2009, aprobată cu modificări prin <LLNK
12009 303 10 201 0 18>Legea
nr. 303/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 676 din 8 octombrie 2009;
- <LLNK
12009 55180 301 0 45>Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 55/2009 pentru modificarea şi
completarea <LLNK 12007 33 11 201
0 17>Legii nr. 33/2007
privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 4 iunie 2009,
aprobată prin <LLNK 12009 316 10 201
0 18>Legea nr. 316/2009,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 14 octombrie
2009.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic
general pentru organizarea şi desfăşurarea alegerii membrilor din România în
Parlamentul European.
(2) Membrii din România în Parlamentul
European sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat,
în condiţiile prezentei legi.
(3) Mandatul membrilor din România în
Parlamentul European este de 5 ani.
ART. 2
În sensul prezentei legi, prin statul
membru de origine se înţelege statul a cărui cetăţenie o are cetăţeanul
statului membru al Uniunii Europene, altul decât România.
ART. 3
Reprezentarea României în Parlamentul
European se face potrivit prevederilor art. 9 şi 24 din Actul privind
condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea
Europeană din Tratatul dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul
Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă,
Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica
Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului,
Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria,
Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă,
Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei
de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România
privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat
de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, ratificat prin Legea nr. 157/2005.
ART. 4
(1) Membrii din România în Parlamentul
European se aleg pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului
reprezentării proporţionale, şi pe bază de candidaturi independente.
(2) Pentru alegerea membrilor din România
în Parlamentul European, teritoriul României constituie o singură
circumscripţie electorală.
ART. 5
(1) Prin alegător comunitar se înţelege
orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România,
care are dreptul de a alege în România pentru Parlamentul European, având
domiciliul sau reşedinţa în România, în conformitate cu dispoziţiile prezentei
legi.
(2) Prin alegător resortisant se înţelege
orice cetăţean al României, cu domiciliul sau reşedinţa în ţară ori în
străinătate, care are dreptul de a alege membrii din România în Parlamentul
European în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.
(3) Prin persoană eligibilă comunitar se
înţelege orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene care are
dreptul de a fi ales pentru Parlamentul European, având domiciliul sau
reşedinţa în România, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.
(4) În sensul prezentei legi, prin zi de
referinţă se înţelege ziua votării pentru membrii din România în Parlamentul
European.
(5) Cetăţenii români care au vârsta de 18
ani, împliniţi până în ziua de referinţă inclusiv, au dreptul de a alege membri
din România în Parlamentul European.
(6) Nu au drept de vot debilii şi alienaţii
mintal puşi sub interdicţie şi persoanele care, în ziua de referinţă, sunt
condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor
electorale.
(7) Cetăţenii români care au drept de vot
şi au împlinit, până în ziua de referinţă inclusiv, vârsta de 23 de ani au
dreptul de a fi aleşi în Parlamentul European.
(8) Dispoziţiile alin. (5)-(7) se aplică şi
cetăţenilor români care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi au drept
de vot în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.
(9) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii
Europene, în sensul art. 17 alin. (1) din Tratatul de instituire a Comunităţii
Europene, cu modificările şi completările ulterioare, care au reşedinţa sau
domiciliul pe teritoriul României, au drept de vot şi de a fi aleşi ca membri
din România în Parlamentul European, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii
români, sub rezerva îndeplinirii cerinţelor prezentei legi.
(10) Pentru alegerea membrilor din România
în Parlamentul European, atât alegătorul resortisant, cât şi alegătorul
comunitar au dreptul la un singur vot.
ART. 6
(1) În sensul prezentei legi, prin perioadă
electorală se înţelege intervalul de timp care începe la data aducerii la
cunoştinţa publică a zilei de referinţă şi se încheie odată cu publicarea în
Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului scrutinului; perioada
electorală cuprinde intervalul de timp dintre data aducerii la cunoştinţa
publică a zilei de referinţă şi data începerii campaniei electorale, campania
electorală, desfăşurarea efectivă a votării, numărarea şi centralizarea
voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatelor, validarea
alegerilor şi publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
(2) În sensul prezentei legi, prin act de
identitate se înţelege un act de identitate emis de statul român, respectiv
cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate
ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de
serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul
simplu electronic, paşaportul simplu temporar, iar în cazul elevilor din
şcolile militare, carnetul de serviciu militar.
(3) Paşaportul simplu, paşaportul simplu
electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea
dreptului de vot numai de cetăţenii români aflaţi în străinătate sau de
cetăţenii români domiciliaţi în străinătate.
ART. 7
(1) Partidele politice, alianţele politice
şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale se pot asocia
între ele numai la nivel naţional, pe bază de protocol, constituind o alianţă
electorală, în scopul participării la alegerile pentru membrii din România în
Parlamentul European. Un partid politic, o alianţă politică sau o organizaţie a
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale nu poate face parte decât
dintr-o singură alianţă electorală. Alianţa electorală care a participat la
alegerile anterioare, indiferent de tipul acestora, sub o denumire o poate
păstra numai dacă nu şi-a schimbat componenţa iniţială. De asemenea, denumirea
respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianţă.
(2) Protocolul de constituire a alianţei
electorale se depune la Biroul Electoral Central în termen de 48 de ore de la
înfiinţarea acestuia.
(3) Biroul Electoral Central se pronunţă în
şedinţă publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a
alianţei electorale, în termen de 24 de ore de la înregistrarea acestuia.
(4) Decizia Biroului Electoral Central de
admitere a protocolului de constituire a alianţei electorale poate fi
contestată de orice persoană fizică sau juridică interesată la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, în termen de 24 de ore de la afişare.
(5) Decizia Biroului Electoral Central de
respingere a protocolului de constituire a alianţei electorale poate fi
contestată de semnatarii protocolului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
în termen de 24 de ore de la afişare.
(6) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se
pronunţă asupra contestaţiilor prevăzute la alin. (4) şi (5) în termen de 24 de
ore de la înregistrarea contestaţiei, prin hotărâre definitivă.*)
----------
*) Intră în vigoare la 1 februarie 2013,
potrivit articolului unic pct. 1 din <LLNK
12012 44180 301 0 45>Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea <LLNK 12012 76 10 202
81 29>art. 81 din Legea nr.
76/2012 pentru punerea în aplicare a <LLNK 12010 134 11
201 0 18>Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură
civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23
august 2012.
(7) Partidele politice, alianţele politice
şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au
constituit o alianţă electorală pot propune candidaţi numai din partea alianţei
electorale.
(8) Protocolul de constituire a unei
alianţe electorale, care a fost admis prin decizie a Biroului Electoral Central
şi care a rămas definitiv, ca urmare a necontestării sau ca urmare a
pronunţării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, poate fi desfiinţat numai
prin acordul părţilor semnatare ale protocolului de constituire a alianţei
electorale.
(9) Acordul de desfiinţare a protocolului
de constituire a unei alianţe electorale se depune la Biroul Electoral Central
cu cel puţin 4 zile înaintea termenului-limită de depunere a candidaturilor.
(10) Dispoziţiile alin. (3)-(6) se aplică
în mod corespunzător în cazul acordului de desfiinţare a protocolului de
constituire a unei alianţe electorale.
(11) În cazul desfiinţării protocolului de
constituire a unei alianţe electorale după expirarea termenului de depunere a
semnelor electorale, membrii alianţei electorale desfiinţate participă la
alegeri fără semn electoral.
(12) Celelalte prevederi ale prezentei legi
referitoare la alianţele politice se aplică în mod corespunzător şi alianţelor
electorale.
ART. 8
(1) Cetăţenii români care fac parte din
următoarele categorii: judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului,
magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de
funcţionari publici, inclusiv cei cu statut special, stabilite prin lege
organică, nu pot fi aleşi ca membri din România în Parlamentul European.
(2) Persoanele eligibile comunitar care fac
parte din categorii similare celor prevăzute la alin. (1), în statele ai căror cetăţeni
sunt, nu pot fi aleşi ca membri din România în Parlamentul European.
ART. 9
(1) Fără a aduce atingere
incompatibilităţilor prevăzute de Actul din 1976 privind alegerea membrilor
Parlamentului European prin vot universal direct, cu modificările ulterioare,
calitatea de membru al Parlamentului European este incompatibilă cu calitatea
de deputat sau senator în Parlamentul României, de membru al Guvernului
României, cu funcţiile prevăzute la art. 81 şi 82 din cartea I titlul IV <LLNK 12003 161 10 203
0 47>cap. III secţiunea a 2-a din
Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea
transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în
mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi
completările ulterioare, sau cu funcţii echivalente din statele membre ale
Uniunii Europene.
(2) În termen de 30 de zile de la data
validării rezultatului alegerilor pentru Parlamentul European, persoanele
aflate în situaţia de incompatibilitate trebuie să opteze între mandatul de
parlamentar european şi funcţia care generează incompatibilitatea, demisionând
din una dintre aceste funcţii.
(3) După expirarea termenului prevăzut la
alin. (2), dacă apare sau continuă să existe un caz de incompatibilitate cu
funcţiile prevăzute la art. 81 şi 82 din cartea I titlul IV <LLNK 12003 161 10 203
0 47>cap. III secţiunea a 2-a din
Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare,
persoanele aflate în incompatibilitate sunt considerate demisionate din funcţia
de parlamentar european. Demisia se constată prin hotărâre a Autorităţii
Electorale Permanente, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea
I, şi se comunică Parlamentului European.
(4) Agenţia Naţională de Integritate constată
cazurile de incompatibilitate între mandatul de parlamentar european şi
funcţiile prevăzute la alin. (1) şi le comunică Autorităţii Electorale
Permanente în termen de 15 zile de la constatare.
(5) După caz, Autoritatea Electorală
Permanentă notifică Parlamentului European cazurile de incompatibilitate
prevăzute de art. 7 alin. (1) şi (2) din Actul din 1976, în care se regăsesc
membrii din România în Parlamentul European, sau constată, potrivit alin. (3),
demisia persoanelor aflate în incompatibilitate.
(6) În cel mult 15 zile de la validarea
mandatelor, membrii din România în Parlamentul European sunt obligaţi să îşi
declare averea şi interesele la Agenţia Naţională de Integritate, folosind
formularele prevăzute de anexa la <LLNK
11996 115 10 201 0 18>Legea
nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor,
magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a
funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare, şi de anexa
la <LLNK 12003 506 20 301
0 33>Hotărârea Guvernului nr.
506/2003 privind stabilirea modelului Registrului declaraţiilor de
interese, cu modificările ulterioare. Declaraţiile de avere şi de interese se
afişează pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Integritate şi se
actualizează anual.
(7) Autoritatea Electorală Permanentă
îndeplineşte formalităţile necesare acceptării candidaţilor declaraţi aleşi în
Parlamentul European.
(8) Cu excepţia cazurilor prevăzute de
alin. (3), constatarea încetării mandatului de parlamentar european se face
conform Actului din 1976 şi Regulamentului de procedură al Parlamentului
European.
ART. 10
(1) Ziua de referinţă este duminica.
Aducerea la cunoştinţa publică a zilei de referinţă se face cu cel puţin 90 de
zile înainte, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a
hotărârii Guvernului privind stabilirea zilei de referinţă.
(2) Ziua de referinţă este stabilită în
cadrul perioadei hotărâte în acest scop de Consiliul Uniunii Europene.
CAP. II
Exercitarea dreptului de vot şi de a fi
ales ca membru din România în Parlamentul European
ART. 11
(1) Listele electorale sunt permanente,
speciale şi suplimentare.
(2) Listele electorale permanente se
întocmesc pe localităţi şi cuprind toţi alegătorii resortisanţi care
domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite.
(3) Listele electorale permanente se
întocmesc la comune, pe sate şi, după caz, străzi, iar la oraşe, municipii şi
subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe străzi şi, după
caz, blocuri.
(4) Listele electorale permanente cuprind,
în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegătorii resortisanţi,
numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria şi
numărul actului de identitate.
(5) În cazul în care listele electorale
permanente nu pot fi întocmite în conformitate cu prevederile alin. (2)-(4),
alegătorii resortisanţi pot fi înscrişi în listele electorale permanente în
ordine alfabetică, cu avizul biroului electoral judeţean sau de sector.
(6) În cel mult 45 de zile de la data
aducerii la cunoştinţa publică a zilei de referinţă, Direcţia pentru Evidenţa
Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date selectează şi prelucrează datele
privind alegătorii resortisanţi cuprinse în Registrul naţional de evidenţă a
persoanelor, tipăreşte şi pune gratuit la dispoziţia primarilor, prin
structurile sale teritoriale, două exemplare ale listelor electorale
permanente. Listele electorale permanente se semnează de primar, de secretarul
unităţii administrativ-teritoriale, de şeful serviciului public comunitar
judeţean de evidenţă a persoanelor şi de şeful structurii teritoriale a
Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(7) Un exemplar al listelor electorale
permanente se păstrează de primar, iar celălalt se predă judecătoriei în a
cărei rază teritorială se află localitatea pentru care a fost întocmit.
(8) Actualizarea listelor electorale
permanente se realizează de către primarul unităţii administrativ-teritoriale
împreună cu serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor.
(9) În termen de 10 zile de la primirea
listelor electorale permanente, primarul este obligat să pună la dispoziţia
partidelor politice, a alianţelor politice şi a alianţelor electorale, la
cererea şi pe cheltuiala acestora, copii ale listelor electorale permanente.
(10) Alegătorii resortisanţi au dreptul să
verifice înscrierea în listele electorale permanente. În acest scop, primarii
sunt obligaţi să pună la dispoziţia acestora, spre consultare, listele
electorale permanente şi să organizeze acţiuni de informare şi de îndrumare a
alegătorilor pentru efectuarea verificărilor necesare.
(11) Întâmpinările privind omisiunile,
înscrierile greşite, oricare alte erori din liste, precum şi refuzul de a
permite verificarea înscrierii se fac în scris la primarul localităţii, acesta
fiind obligat să se pronunţe, prin dispoziţie, în cel mult 3 zile de la
înregistrare.
(12) Contestaţiile cu privire la
soluţionarea întâmpinărilor se depun în scris, în termen de 5 zile de la
comunicarea dispoziţiilor, la judecătoria în a cărei rază teritorială
domiciliază alegătorul şi se soluţionează de aceasta în cel mult 3 zile de la
înregistrare.
(13) În termen de 48 de ore de la soluţionarea
întâmpinărilor şi operarea modificărilor în listele electorale permanente,
primarii au obligaţia de a le transmite Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor
şi Administrarea Bazelor de Date.
(14) Cu cel puţin 5 zile înainte de ziua de
referinţă, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de
Date, prin structurile sale teritoriale, tipăreşte şi pune gratuit la
dispoziţia primarilor, în 3 exemplare, copii de pe listele electorale
permanente, actualizate, care cuprind alegătorii resortisanţi din fiecare
secţie de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se semnează de
primar, de secretarul unităţii administrativ-teritoriale, de şeful serviciului
public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor şi de şeful structurii teritoriale
a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(15) Copiile de pe listele electorale
permanente cuprind numele şi prenumele alegătorului resortisant, codul numeric
personal, domiciliul, tipul, seria şi numărul actului de identitate, numărul
secţiei de votare, precum şi o rubrică destinată semnăturii alegătorului.
(16) Copiile de pe listele electorale
permanente se predau de către primar, în două exemplare, pe bază de
proces-verbal, preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, cu
două zile înainte de ziua de referinţă. Un exemplar este pus la dispoziţia
alegătorilor pentru consultare şi un exemplar este utilizat în ziua de
referinţă. Al treilea exemplar al copiei se păstrează de către primar.
(17) Orice neconcordanţă între lista
electorală permanentă şi copie se soluţionează de primar de îndată, prin
dispoziţie, pe baza datelor cuprinse în lista electorală permanentă.
(18) Orice modificare intervenită în lista
electorală permanentă, după predarea copiei la biroul electoral al secţiei de
votare, se comunică, în scris,de îndată acestuia de către primar.
ART. 12
(1) Cel mai târziu cu 60 de zile înaintea
zilei de referinţă, cetăţenii cu drept de vot ai statelor membre ale Uniunii
Europene, altele decât România, care au domiciliul sau reşedinţa în România pot
face cereri de înscriere în listele electorale speciale. Aceste cereri se depun
în scris la primarul localităţii de domiciliu sau de reşedinţă, însoţite de o
copie a unui document de identitate valabil.
(2) Listele electorale speciale cuprind
numele şi prenumele alegătorului comunitar, cetăţenia şi adresa la care
alegătorul comunitar locuieşte în România.
(3) Modelul şi cuprinsul cererii se
stabilesc de Guvern, prin hotărâre*), la propunerea Ministerului Administraţiei
şi Internelor şi a Autorităţii Electorale Permanente. Cererea constituie un act
public şi se află sub incidenţa art. 292 din Codul penal.
----------
*) A se vedea <LLNK 12009 220 20
301 0 33>Hotărârea Guvernului nr. 220/2009 pentru
aprobarea modelului cererii de înscriere în listele electorale speciale, care
se face de către alegătorul comunitar, precum şi a modelului declaraţiei pe
propria răspundere, care se prezintă de către persoana eligibilă comunitar la
alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 9 martie 2009.
(4) În sensul prezentei legi, prin document
de identitate valabil al alegătorului comunitar sau al persoanei eligibile
comunitar se înţelege orice document eliberat de statul membru al cărui
cetăţean este titularul, altul decât România, şi care este considerat act de
identitate în statul emitent.
(5) Primarul comunică solicitantului
răspunsul la cerere în cel mult 10 zile de la data înregistrării acesteia.
(6) Listele electorale speciale se semnează
de primar şi de secretarul unităţii administrativ-teritoriale. Un exemplar al
listelor electorale speciale se păstrează de către primar, iar celălalt se predă
la judecătoria în a cărei rază teritorială se află unitatea
administrativ-teritorială respectivă.
(7) Alegătorii comunitari rămân înscrişi în
listele electorale speciale până când solicită radierea din aceste liste sau
până când sunt radiaţi deoarece nu mai îndeplinesc condiţiile de exercitare a
dreptului de a alege. Radierea alegătorilor comunitari din listele electorale
speciale este efectuată de către primar.
(8) Întâmpinările privind refuzul
înscrierii, omisiunile, înscrierile greşite şi oricare alte erori din listele
electorale speciale se fac în scris la primarul unităţii
administrativ-teritoriale, acesta fiind obligat să le soluţioneze în cel mult 3
zile de la înregistrare.
(9) Contestaţiile cu privire la
soluţionarea întâmpinărilor se depun în scris, în termen de 5 zile de la
comunicare, la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau
reşedinţa cetăţeanul statului membru al Uniunii Europene, altul decât România,
şi se soluţionează de aceasta în cel mult 3 zile de la înregistrare.
(10) Cel mai târziu cu 30 de zile înaintea
zilei de referinţă, primarii transmit Autorităţii Electorale Permanente, în
vederea îndeplinirii atribuţiei prevăzute la art. 15, copii de pe cererile de
înscriere în listele electorale speciale însoţite de copiile documentelor de
identitate.
(11) Primarul realizează copii de pe
listele electorale speciale, care cuprind alegătorii comunitari din fiecare
secţie de votare. Cu două zile înainte de ziua de referinţă, primarul predă
două exemplare ale copiilor de pe listele electorale speciale, pe bază de
proces-verbal, birourilor electorale ale secţiilor de votare. Un exemplar este
pus la dispoziţia alegătorilor pentru consultare, iar celălalt este utilizat în
ziua de referinţă. Un exemplar al copiei se păstrează de către primar.
(12) Copiile de pe listele electorale
speciale se semnează de primar şi de secretarul unităţii
administrativ-teritoriale.
(13) Copiile de pe listele electorale
speciale cuprind numele şi prenumele alegătorului comunitar, cetăţenia, adresa
la care alegătorul comunitar locuieşte în România, conform cererii în baza
căreia alegătorul comunitar a fost înscris în listele electorale speciale,
numărul secţiei de votare şi o rubrică destinată semnăturii alegătorului.
(14) Orice neconcordanţă între lista
electorală specială şi copia de pe aceasta se soluţionează de primar de îndată,
prin dispoziţie, pe baza datelor cuprinse în lista electorală specială.
(15) Primarul comunică, în scris, de îndată
biroului electoral al secţiei de votare şi Autorităţii Electorale Permanente
orice modificare intervenită în lista electorală specială, după predarea copiei
la biroul electoral al secţiei de votare.
ART. 13
(1) Alegătorii resortisanţi care în ziua de
referinţă se află în altă localitate decât cea de domiciliu îşi pot exercita
dreptul de vot la orice secţie de votare, fiind înscrişi de către preşedintele
biroului electoral al secţiei de votare în listele electorale suplimentare.
(2) Membrii biroului electoral al secţiei de
votare şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii votează la secţia de
votare unde îşi desfăşoară activitatea şi sunt înscrise în listele electorale
suplimentare.
(3) Alegătorii resortisanţi care în ziua de
referinţă se află în străinătate votează la orice secţie de votare organizată
în străinătate şi sunt înscrişi în listele electorale suplimentare.
(4) Alegătorii resortisanţi care îşi
exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale sunt înscrişi în
listele electorale suplimentare.
(5) În listele electorale suplimentare sunt
trecuţi şi alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de
identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective,
însă au fost omişi din lista electorală permanentă sau din copia de pe aceasta
existentă la secţia de votare.
(6) Dispoziţiile alin. (1)-(4) se aplică în
mod corespunzător în cazul alegătorilor comunitari.
ART. 14
(1) La depunerea candidaturii, un cetăţean
al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, prezintă
următoarele:
a) o declaraţie pe propria răspundere, prin
care precizează cetăţenia, adresa de domiciliu sau de reşedinţă din România,
colectivitatea locală ori circumscripţia din statul al cărui cetăţean este unde
a fost înscris ultima dată în lista electorală şi că nu mai candidează la
alegerile pentru Parlamentul European într-un alt stat membru al Uniunii
Europene;
b) o adeverinţă eliberată de autoritatea
competentă din statul al cărui cetăţean este, care să ateste că nu a fost
lipsit de dreptul de a fi ales în acel stat printr-o hotărâre judecătorească
definitivă sau că o asemenea interdicţie nu este cunoscută de această
autoritate;
c) un document de identitate valabil.
(2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) lit. a)
constituie un act public şi se află sub incidenţa art. 292 din Codul penal.
(3) Dispoziţiile art. 16 şi 17 se aplică în
mod corespunzător.
(4) Modelul declaraţiei prevăzute la alin.
(1) lit. a) se stabileşte de Guvern, prin hotărâre*), la propunerea
Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a Autorităţii Electorale
Permanente.
(5) În termen de 24 de ore de la admiterea
candidaturii persoanei eligibile comunitar, Biroul Electoral Central transmite
Autorităţii Electorale Permanente un exemplar al dosarului de candidatură al
acesteia.
ART. 15
(1) Autoritatea Electorală Permanentă
informează autorităţile cu responsabilităţi similare din celelalte state membre
ale Uniunii Europene cu privire la alegătorii comunitari care au fost înscrişi
în listele electorale speciale şi la persoanele eligibile comunitar a căror
candidatură a fost admisă de Biroul Electoral Central.
(2) Autoritatea Electorală Permanentă
furnizează autorităţilor cu responsabilităţi similare din celelalte state
membre ale Uniunii Europene informaţiile solicitate privind cetăţenii români
care şi au exprimat intenţia de a vota în statele membre respective.
(3) În cazul în care Autoritatea Electorală
Permanentă este informată de o autoritate cu responsabilităţi similare din alt
stat membru al Uniunii Europene asupra faptului că un cetăţean român a fost
înscris în lista electorală a acelui stat, înştiinţează Direcţia pentru
Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, în vederea radierii
acestuia din copia de pe lista electorală permanentă, precum şi Ministerul
Afacerilor Externe.
(4) La solicitarea cetăţenilor români care
doresc să candideze la alegerile pentru Parlamentul European în alt stat membru
al Uniunii Europene, Autoritatea Electorală Permanentă eliberează adeverinţe
care atestă că nu au fost lipsiţi de dreptul de a fi ales în România sau că o
asemenea interdicţie nu este cunoscută de autorităţile române.
(5) În urma schimbului de informaţii cu
autorităţile cu responsabilităţi similare din alte state membre ale Uniunii
Europene, Autoritatea Electorală Permanentă aduce la cunoştinţa Biroului
Electoral Central cazurile în care cetăţenii români candidează la alegerile
pentru Parlamentul European în alte state membre ale Uniunii Europene.
(6) Autoritatea Electorală Permanentă este
singura autoritate publică din România care poate schimba informaţii privind
drepturile electorale ale cetăţenilor români şi ai celorlalte state membre ale
Uniunii Europene cu autorităţile cu responsabilităţi similare din celelalte
state membre ale Uniunii Europene.
(7) Autorităţile publice din România au
obligaţia de a sprijini Autoritatea Electorală Permanentă în îndeplinirea
atribuţiilor prevăzute la alin. (1)-(6).
ART. 16
(1) Pot propune liste de candidaţi numai
partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale legal constituite, precum şi alianţele electorale
constituite în condiţiile prezentei legi. Listele de candidaţi pentru alegerea
membrilor din România în Parlamentul European se depun la Biroul Electoral
Central, cel mai târziu cu 60 de zile înainte de ziua de referinţă.
(2) Listele de candidaţi se depun în scris,
în 4 exemplare - un exemplar original şi 3 copii -, se semnează de conducerea
partidului politic, a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale, a alianţei politice sau a alianţei electorale sau de persoanele
împuternicite în mod expres pentru a le semna şi cuprind numele, prenumele,
prenumele părinţilor, locul şi data naşterii, cetăţenia, adresa, apartenenţa
politică, ocupaţia şi profesia candidaţilor.
(3) Candidaţii propuşi de un partid
politic, o alianţă politică sau electorală trebuie să facă parte din partidul
politic respectiv sau, după caz, dintr-un partid politic, membru al alianţei
respective.
(4) Pentru a fi înregistrate la Biroul
Electoral Central, listele de candidaţi propuse de partidele politice,
organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele
politice sau alianţele electorale trebuie însoţite de o listă cuprinzând cel
puţin 200.000 de susţinători. Lista susţinătorilor se depune într-un singur
exemplar.
(5) Lista de candidaţi trebuie să fie
însoţită de următoarele documente:
a) un exemplar al listei susţinătorilor;
b) copia actului de identitate al fiecărui
candidat;
c) declaraţiile de acceptare a
candidaturii, întocmite în câte 4 exemplare; declaraţia de acceptare a
candidaturii este semnată şi datată personal de candidat şi cuprinde numele,
prenumele, prenumele părinţilor, locul şi data naşterii, cetăţenia, adresa,
apartenenţa politică, ocupaţia şi profesia candidatului, consimţământul expres
de a candida, precum şi precizarea îndeplinirii tuturor condiţiilor prevăzute
de lege pentru a candida;
d) declaraţiile de avere şi de interese ale
candidaţilor prevăzute de anexa la <LLNK
11996 115 10 201 0 18>Legea
nr. 115/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi de
anexa la <LLNK 12003 506 20 301
0 33>Hotărârea Guvernului nr.
506/2003, cu modificările ulterioare, completate şi semnate de
candidaţi, întocmite în câte două exemplare;
e) declaraţiile pe propria răspundere ale
candidaţilor în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrători ai Securităţii
sau de colaboratori ai acesteia, al căror model este prevăzut în anexa la <LLNK 12008 24180 301
0 45>Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi
deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin <LLNK 12008 293 10 201
0 18>Legea nr. 293/2008,
întocmite în câte două exemplare.
(6) Declaraţiile de avere şi de interese
ale candidaţilor se publică pe pagina de internet a Biroului Electoral Central,
în termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor.
Declaraţiile pe propria răspundere ale candidaţilor în sensul că au avut sau nu
calitatea de lucrători ai Securităţii sau de colaboratori ai acesteia sunt
înaintate, în termen de 24 de ore de la înregistrare, Consiliului Naţional
pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
(7) Două exemplare ale listei de candidaţi
şi ale declaraţiilor de acceptare a candidaturii, certificate de preşedintele
Biroului Electoral Central prin semnătură şi aplicarea ştampilei, se restituie
depunătorului, care are obligaţia de a depune un exemplar din fiecare la
Tribunalul Bucureşti.
(8) Listele de candidaţi pentru alegerea
membrilor din România în Parlamentul European se întocmesc astfel încât să
asigure reprezentarea ambelor sexe.
(9) Numărul de candidaţi de pe fiecare
listă poate fi cu cel mult 10 mai mare decât numărul mandatelor la care are
dreptul România în Parlamentul European.
(10) Fiecare partid politic, organizaţie a
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică sau alianţă
electorală care participă la alegerile pentru Parlamentul European în
condiţiile prezentei legi poate depune numai o singură listă de candidaţi.
(11) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (8)
atrage nulitatea listei de candidaţi. Nulitatea se constată prin decizie a
Biroului Electoral Central.
ART. 17
(1) Poate candida ca independent cetăţeanul
român sau cetăţeanul altui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de
a fi ales şi este susţinut de cel puţin 100.000 de alegători. Cererea de
admitere a candidaturii independente se depune la Biroul Electoral Central, în
4 exemplare, însoţită de un exemplar al listei de susţinători, cu cel puţin 60
de zile înainte de ziua de referinţă.
(2) Cererea de admitere a candidaturii
independente cuprinde numele, prenumele, prenumele părinţilor, cetăţenia,
domiciliul, locul şi data naşterii, ocupaţia şi profesia candidatului, precum
şi semnătura acestuia.
(3) Dispoziţiile art. 16 alin. (5) şi (6)
se aplică în mod corespunzător. Două exemplare ale propunerii de candidatură
independentă, certificate de preşedintele Biroului Electoral Central prin
semnătură şi aplicarea ştampilei, se restituie depunătorului, care are
obligaţia de a depune un exemplar la Tribunalul Bucureşti.
(4) Nu se pot depune liste de candidaţi
independenţi. Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidaţi
depuse de partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale. Nu
se admit candidaturi independente ale membrilor partidelor politice, alianţelor
politice, alianţelor electorale sau ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale.
ART. 18
(1) Un alegător poate susţine un singur/o
singură partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau candidat independent.
(2) Lista susţinătorilor constituie un act
public, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal. În finalul
listei, persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declaraţie pe
propria răspundere, prin care să ateste veridicitatea semnăturilor
susţinătorilor. Modelul listei susţinătorilor şi cel al declaraţiei pe propria
răspundere sunt stabilite prin hotărâre*) a Guvernului.
----------
*) A se vedea <LLNK 12007 77 20
301 0 32>Hotărârea Guvernului nr. 77/2007 privind modelul
listei de alegători ce susţin partidele politice, organizaţiile cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau alianţele
electorale, precum şi cel al listei de alegători ce susţin candidatul
independent la alegerile pentru membri din România în Parlamentul European,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie
2007, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 9
februarie 2007.
ART. 19
(1) Biroul Electoral Central verifică
îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de prezenta lege pentru
candidaturi, admite candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii sau respinge
candidaturile care nu îndeplinesc condiţiile legale.
(2) Admiterea sau respingerea candidaturilor
de către Biroul Electoral Central se face prin decizie, în termen de cel mult 5
zile de la înregistrarea acestora.
(3) Biroul Electoral Central întocmeşte
procese-verbale din care rezultă data şi ora afişării deciziilor de admitere
sau, după caz, de respingere a candidaturii.
(4) Candidaţii pot renunţa la candidaturi
până la data rămânerii definitive a candidaturilor. În acest scop, aceştia
declară în scris pe propria răspundere că renunţă la candidatură. Declaraţia se
depune la Biroul Electoral Central.
(5) Partidele politice, organizaţiile
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi alianţele politice sau
electorale pot retrage candidaturi de pe listă şi pot depune alte propuneri
pentru completarea listei de candidaţi până la data-limită de depunere a
candidaturilor. Retragerea candidaturilor se face printr-o cerere scrisă
semnată de aceleaşi persoane care semnează listele de candidaţi iniţiale.
(6) În cazul unei renunţări la candidatură
sau al decesului unui candidat după data-limită de depunere a candidaturilor,
partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale şi alianţele politice sau electorale nu au posibilitatea înlocuirii
candidatului.
(7) O persoană nu poate accepta decât o
singură candidatură. În cazul în care o persoană candidează de mai multe ori la
aceleaşi alegeri pentru Parlamentul European, propunerile de candidatură a
acesteia sunt nule de drept. Nulitatea se constată prin decizie a Biroului
Electoral Central.
ART. 20
(1) În termen de 24 de ore de la
înregistrare, Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţa publică listele de
candidaţi şi candidaturile independente pe care le-a primit, prin afişare la
sediul său, la sediile birourilor electorale judeţene, ale birourilor electorale
ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi la sediul biroului electoral pentru
secţiile de votare din străinătate, precum şi prin intermediul Societăţii
Române de Televiziune şi al Societăţii Române de Radiodifuziune.
(2) Până la împlinirea a 45 de zile înainte
de ziua de referinţă, alegătorii resortisanţi, alegătorii comunitari, partidele
politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale,
alianţele politice şi alianţele electorale pot contesta candidaturile.
(3) Contestaţiile privind admiterea sau
respingerea candidaturilor se depun în scris la Tribunalul Bucureşti şi se
soluţionează de acesta în cel mult două zile de la înregistrare.
(4) Împotriva hotărârii se poate face apel,
în termen de 24 de ore de la pronunţare, la Curtea de Apel Bucureşti. Apelul se
soluţionează în termen de două zile de la înregistrare. Hotărârea este
definitivă.*)
----------
*) Intră în vigoare la 1 februarie 2013,
potrivit articolului unic pct. 1 din <LLNK
12012 44180 301 0 45>Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea <LLNK 12012 76 10 202
81 29>art. 81 din Legea nr.
76/2012 pentru punerea în aplicare a <LLNK 12010 134 11
201 0 18>Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură
civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23
august 2012.
(5) În termen de 24 de ore de la expirarea
termenelor prevăzute la alin. (2)-(4), Biroul Electoral Central constată, pe
bază de proces-verbal, rămânerea definitivă a candidaturilor şi comunică
birourilor electorale listele de candidaturi şi candidaturile independente
definitive înregistrate, în ordinea rezultată din aplicarea corespunzătoare a
prevederilor <LLNK 12004 373 10 201
0 18>Legii nr. 373/2004
**), cu modificările şi completările ulterioare.
----------
**) <LLNK 12004 373 10 201 0 18>Legea
nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie
2004, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin <LLNK 12008 35 10 202
76 29>art. 76 din Legea nr.
35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru
modificarea şi completarea <LLNK
12004 67 11 201 0 17>Legii
nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice
locale, a <LLNK 12001 215 11 201
0 48>Legii administraţiei publice
locale nr. 215/2001 şi a <LLNK
12004 393 10 201 0 18>Legii
nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
(6) Pentru stabilirea numărului de ordine
de pe buletinele de vot a partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor
electorale care au depus liste de candidaţi, precum şi a candidaţilor
independenţi, se procedează astfel:
a) în prima etapă, listele de candidaţi ale
partidelor politice, ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale, ale alianţelor politice şi alianţelor electorale dintre acestea,
care au membri în Parlamentul European, se înscriu în patrulaterele buletinului
de vot în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de preşedintele
Biroului Electoral Central; lista primului partid, primei alianţe politice,
primei alianţe electorale, primei organizaţii a cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale extras/extrase din urnă se imprimă în patrulaterul cu
numărul de ordine 1; lista celui de-al doilea partid politic, celei de-a doua
alianţe politice, celei de-a doua alianţe electorale, celei de-a doua
organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale extras/extrase se
imprimă în patrulaterul cu numărul de ordine 2. Imprimarea continuă până la
epuizarea listelor de candidaţi ale tuturor partidelor politice, alianţelor
politice, alianţelor electorale, precum şi ale organizaţiilor cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale;
b) în etapa a doua, listele partidelor
politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, precum şi ale
organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite
care nu au membri în Parlamentul European se imprimă în următoarele patrulatere
ale buletinului de vot, în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de
preşedintele Biroului Electoral Central.
ART. 21
(1) Pentru organizarea şi desfăşurarea
operaţiunilor specifice perioadei electorale se constituie Biroul Electoral
Central, birourile electorale judeţene, biroul electoral pentru secţiile de
votare din străinătate, birourile electorale ale sectoarelor municipiului
Bucureşti şi birourile electorale ale secţiilor de votare.
(2) Birourile electorale sunt alcătuite
numai din cetăţeni cu drept de vot. Candidaţii în alegeri, soţul, soţia, rudele
şi afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai
birourilor electorale.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor ce le
revin, membrii birourilor electorale exercită o funcţie ce implică autoritatea
de stat. Exercitarea corectă şi imparţială a funcţiei de membru al biroului
electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligaţii atrage răspunderea
juridică, civilă sau penală, după caz.
(4) Nimeni nu poate fi în acelaşi timp
membru a două sau mai multe birouri electorale.
(5) Procesele-verbale întocmite cu prilejul
constituirii şi completării birourilor electorale atestă calitatea de membru al
biroului electoral.
ART. 22
(1) Birourile electorale judeţene, biroul
electoral pentru secţiile de votare din străinătate, birourile electorale ale
sectoarelor municipiului Bucureşti şi birourile electorale ale secţiilor de
votare lucrează în prezenţa majorităţii membrilor lor şi adoptă decizii cu
votul majorităţii membrilor prezenţi.
(2) Biroul Electoral Central lucrează în prezenţa
majorităţii membrilor săi şi adoptă decizii şi hotărâri cu votul majorităţii
membrilor prezenţi.
(3) În caz de egalitate de voturi, votul
preşedintelui este hotărâtor.
ART. 23
(1) Reprezentanţii partidelor politice, ai
organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, ai alianţelor
politice sau electorale dintre acestea în birourile electorale nu pot primi şi
nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.
(2) Reprezentanţii partidelor politice, ai
organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, ai alianţelor
politice sau electorale dintre acestea în birourile electorale pot fi
înlocuiţi, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral
ierarhic superior, până în preziua votării, iar în caz de deces, îmbolnăviri
sau accidente, chiar şi în ziua de referinţă, cu respectarea, după caz, a
condiţiilor prevăzute la art. 24, 26, 28 şi 29.
(3) Calitatea de membru al unui birou
electoral încetează de drept în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată
pentru săvârşirea unei infracţiuni prevăzute de prezenta lege. Constatarea
încetării de drept a calităţii de membru al unui birou electoral se face, în
termen de 48 de ore de la intervenirea cazului, de către preşedintele biroului
electoral ierarhic superior, iar în cazul Biroului Electoral Central, de către
preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Dispoziţiile alin. (2) se
aplică în mod corespunzător.
CAP. III
Organizarea şi desfăşurarea alegerilor
ART. 24
(1) Biroul Electoral Central este alcătuit
din 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi
vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi cel mult 10 reprezentanţi
ai partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participă la
alegeri.
(2) Desemnarea celor 5 judecători se face
de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în şedinţă publică, în
termen de 5 zile de la aducerea la cunoştinţă publică a zilei de referinţă,
prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai Curţii. Data
desfăşurării şedinţei publice de tragere la sorţi se anunţă în scris, cu două
zile înainte, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
partidelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale care au membri în Parlamentul European şi se aduce la cunoştinţă
publică prin mass-media.
(3) La organizarea şi desfăşurarea tragerii
la sorţi au dreptul să participe câte un reprezentant, desemnat ca atare, al
fiecărui partid politic şi al fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale care are membri în Parlamentul European. Rezultatul
tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte şi
de prim-magistratul-asistent al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(4) În termen de 24 de ore de la învestire,
judecătorii desemnaţi îi aleg din rândul lor, prin vot secret, pe preşedintele
Biroului Electoral Central şi pe locţiitorul acestuia. În termen de 24 de ore
de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, în componenţa Biroului
Electoral Central intră preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale
Permanente, precum şi câte un reprezentant al fiecărui partid politic şi al
fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au
membri în Parlamentul European. Autoritatea Electorală Permanentă comunică
preşedintelui Biroului Electoral Central, de îndată ce a fost ales, lista
partidelor politice şi a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale care au membri în Parlamentul European.
(5) Constituirea Biroului Electoral Central
se consemnează într-un proces-verbal care reprezintă actul de învestire. În
această alcătuire, Biroul Electoral Central îndeplineşte toate atribuţiile ce
îi revin potrivit prezentei legi.
(6) În termen de două zile de la rămânerea
definitivă a candidaturilor, fiecare partid politic, organizaţie a cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică sau electorală dintre
acestea care participă la alegeri şi care nu are membri în Parlamentul European
comunică, în scris, Biroului Electoral Central numele şi prenumele
reprezentantului lor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în
considerare. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii propuşi
se face prin tragere la sorţi, în termen de 24 de ore de la expirarea
termenului în care se fac comunicările, de preşedintele Biroului Electoral
Central, în prezenţa membrilor biroului şi a persoanelor delegate de partidele
politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale,
alianţele politice şi alianţele electorale dintre acestea care au comunicat
reprezentanţii.
ART.
25
(1) Biroul Electoral Central are
următoarele atribuţii:
a) asigură aplicarea şi interpretarea
unitară a dispoziţiilor prezentei legi; asigură publicarea în Monitorul Oficial
al României, Partea I, a listei cuprinzând denumirea şi semnele electorale ale
partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi
organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal
constituite, care au dreptul să participe la alegeri;
b) constată îndeplinirea condiţiilor de
fond şi de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi;
c) comunică birourilor electorale judeţene,
birourilor electorale de sector şi biroului electoral pentru secţiile de votare
din străinătate candidaturile admise şi le face cunoscute prin intermediul
serviciilor publice de radio şi de televiziune;
d) rezolvă întâmpinările referitoare la
propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la activitatea birourilor
electorale judeţene, a birourilor electorale ale sectoarelor municipiului
Bucureşti şi a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate;
contestaţiile se soluţionează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul
electoral în cauză, precum şi pentru autorităţile şi instituţiile publice la
care se referă, sub sancţiunile prevăzute de prezenta lege; în cazul în care
pentru soluţionarea unei întâmpinări sau contestaţii sunt necesare verificări
de fapt, acestea se efectuează în prezenţa unui judecător din cadrul Biroului
Electoral Central; asemenea verificări nu se pot face în ziua de referinţă;
e) constată, pe baza comunicărilor primite
de la birourile electorale ierarhic inferioare, dacă există partide politice,
alianţe politice, alianţe electorale şi organizaţii ale cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale care au întrunit pragul electoral prevăzut la art. 51
alin. (1) şi candidaţi independenţi care au întrunit coeficientul electoral
prevăzut la art. 51 alin. (2) şi dă publicităţii, în termen de 24 de ore de la
constatare, lista partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor
electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale
care au întrunit pragul electoral şi a candidaţilor independenţi care au
întrunit coeficientul electoral;
f) primeşte de la birourile electorale
judeţene, birourile electorale ale sectoarelor şi de la biroul electoral pentru
secţiile de votare din străinătate procesele-verbale prevăzute la art. 50;
centralizează voturile valabil exprimate pentru fiecare partid politic, alianţă
politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale şi candidat independent care îndeplineşte condiţia
prevăzută la lit. e) şi asigură repartizarea şi atribuirea mandatelor;
g) anulează rezultatul alegerilor în cazul
în care constată că votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc
prin fraude de natură să modifice atribuirea mandatelor şi dispune repetarea
scrutinului în secţiile de votare unde s-a constatat frauda;
h) poate dispune renumărarea voturilor
într-o secţie de votare sau refacerea centralizării voturilor şi a rezultatului
alegerilor dintr-un judeţ, sector sau din secţiile de votare din străinătate,
în situaţia în care constată, pe baza probelor administrate, că au fost comise
erori sau au fost înregistrate neconcordanţe între datele înregistrate în
procesele-verbale;
i) organizează şi implementează un sistem
de colectare de date şi de informare periodică a opiniei publice privind
prezenţa populaţiei la vot, în baza unui eşantion reprezentativ la nivel
judeţean şi naţional;
j) transmite Autorităţii Electorale
Permanente, după publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al
României, Partea I, materialele necesare redactării Cărţii albe a alegerilor.
(2) Biroul Electoral Central îndeplineşte
orice alte atribuţii prevăzute de prezenta lege.
(3) Cererea de anulare a alegerilor pentru
fraudă electorală se poate face numai de către partidele politice,
organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele
politice sau electorale dintre acestea, care au participat la alegeri, precum
şi de candidaţii independenţi. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în
termen de cel mult 24 de ore de la încheierea votării, sub sancţiunea
decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată şi însoţită de dovezile pe care se
întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă
numai dacă aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor.
Soluţionarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central
trebuie făcută în cel mult 48 de ore de la înregistrare. În termen de cel mult
10 zile de la data admiterii cererii de anulare a alegerilor se organizează un
nou scrutin în secţiile de votare unde s-a constatat frauda electorală. Biroul
electoral judeţean, biroul electoral de sector al municipiului Bucureşti sau
biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi autorităţile
publice locale sau, după caz, Ministerul Afacerilor Externe vor asigura buna
desfăşurare a noului scrutin. Acesta va avea loc numai în secţiile de votare
unde s-a constatat frauda, în baza listelor electorale utilizate şi cu
aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor prezentei legi. Operaţiunile
electorale privind numărarea voturilor şi constatarea rezultatelor se suspendă
până la obţinerea noilor rezultate.
(4) După soluţionarea cererilor de anulare
a alegerilor pentru fraudă electorală şi centralizarea rezultatului alegerilor,
Biroul Electoral Central validează alegerile şi asigură publicarea rezultatului
acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I. În termen de 48 de ore de
la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea
I, Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea.
(5) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin
potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptă decizii
şi hotărâri. Hotărârile Biroului Electoral Central se dau pentru interpretarea
unitară a prezentei legi şi sunt general obligatorii. Deciziile Biroului
Electoral Central se dau pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei
legi, precum şi în soluţionarea întâmpinărilor şi contestaţiilor care sunt de
competenţa sa. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru
toate autorităţile, instituţiile publice, birourile electorale, precum şi pentru
toate organismele cu atribuţii în materie electorală. Deciziile se aduc la
cunoştinţă prin afişare şi prin orice mijloc de publicitate, iar hotărârile se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 26
(1) Biroul electoral judeţean sau al
sectorului municipiului Bucureşti este constituit din 3 judecători, un
reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente desemnat de către aceasta
prin hotărâre şi din cel mult 10 reprezentanţi ai partidelor politice,
organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor
politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri.
(2) Desemnarea judecătorilor se face în
şedinţă publică, cu 60 de zile înainte de ziua de referinţă, de către
preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în
exerciţiu ai acestuia, sau în cazul biroului electoral al sectorului
municipiului Bucureşti, dintre judecătorii în exerciţiu ai judecătoriei
sectorului. Data şedinţei se aduce la cunoştinţă publică, prin presă, de preşedintele
tribunalului, cu cel puţin 24 de ore înainte. Tragerea la sorţi se face pe
funcţii, preşedinte şi locţiitor, şi se consemnează într-un proces-verbal
semnat de preşedintele tribunalului, care constituie actul de învestire. Biroul
electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti astfel constituit
îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi
completat în termen de 24 de ore cu reprezentantul Autorităţii Electorale
Permanente.
(3) Cel mai târziu cu 15 zile înainte de
ziua de referinţă, biroul electoral judeţean sau al sectorului municipiului
Bucureşti se completează cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic, al
fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice
sau electorale care are membri în Parlamentul European şi participă la alegeri.
Până la această dată, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea care
participă la alegeri şi au membri în Parlamentul European au obligaţia de a
transmite numele şi prenumele reprezentantului lor biroului electoral judeţean
sau al sectorului municipiului Bucureşti. Comunicările transmise după acest
termen nu se mai iau în considerare.
(4) În termen de 5 zile de la expirarea
termenului prevăzut de alin. (3) se va proceda la completarea biroului cu câte
un reprezentant al fiecărui partid politic, al fiecărei organizaţii a
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice sau electorale
dintre acestea care participă la alegeri şi care nu are membri în Parlamentul
European de preşedintele biroului, prin tragere la sorţi în prezenţa membrilor
biroului şi a persoanelor delegate de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale
care au comunicat reprezentanţii. Până la această dată, partidele politice,
organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele
politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri şi care nu au
membri în Parlamentul European au obligaţia de a transmite biroului electoral
judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti numele şi prenumele
reprezentanţilor lor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în
considerare.
ART. 27
(1) Birourile electorale judeţene sau ale
sectoarelor municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii:
a) urmăresc şi asigură aplicarea unitară şi
respectarea dispoziţiilor prezentei legi de către toate autorităţile,
instituţiile şi organismele cu responsabilităţi în materie electorală din
cadrul judeţului sau sectorului municipiului Bucureşti; asigură, împreună cu
prefecţii, instruirea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de
votare şi a locţiitorilor acestora;
b) rezolvă întâmpinările referitoare la
propria activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor
electorale ale secţiilor de votare; contestaţiile se soluţionează prin decizii
care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum şi pentru
autorităţile şi instituţiile publice la care se referă, sub sancţiunile
prevăzute de prezenta lege;
c) veghează la organizarea din timp a
secţiilor de votare; distribuie, pe bază de proces-verbal, împreună cu primarii,
buletinele de vot, ştampilele de control, ştampilele cu menţiunea
"VOTAT" şi celelalte materiale necesare procesului electoral
birourilor electorale ale secţiilor de votare;
d) în baza tabelului transmis de
Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde alegătorii comunitari înscrişi
în listele electorale speciale, confirmă, la solicitarea birourilor electorale
ale secţiilor de votare din raza lor teritorială, că alegătorii comunitari care
se prezintă la vot potrivit art. 13 sunt înscrişi în listele electorale
speciale;
e) totalizează voturile valabil exprimate
pentru fiecare listă de candidaţi şi fiecare candidat independent şi comunică
rezultatele Biroului Electoral Central în vederea stabilirii pragului
electoral;
f) centralizează rezultatele numărării
voturilor pentru judeţul sau sectorul municipiului Bucureşti în care
funcţionează şi înaintează Biroului Electoral Central procesul-verbal prevăzut
de art. 50, procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor
de votare, dosarele cuprinzând listele electorale utilizate în cadrul secţiilor
de votare, îndosariate pe secţii de votare şi pe tipuri de liste, precum şi
toate întâmpinările şi contestaţiile primite;
g) predau, pe bază de proces-verbal,
tribunalelor judeţene, respectiv Tribunalului Bucureşti buletinele de vot nule
şi cele contestate, precum şi celelalte documente şi materiale deţinute, care
nu sunt predate Biroului Electoral Central.
(2) Birourile electorale judeţene şi
birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti îndeplinesc orice
alte atribuţii ce le revin potrivit prezentei legi.
(3) Deciziile biroului electoral judeţean
sau ale sectorului municipiului Bucureşti se aduc la cunoştinţă publică prin
afişare sau prin orice alt mijloc de publicitate.
(4) În cazul în care constată neconcordanţe
între datele conţinute de procesele-verbale primite de la birourile electorale
ale secţiilor de votare, biroul electoral judeţean sau al sectorului
municipiului Bucureşti, solicită preşedintelui biroului electoral al secţiei de
votare să facă corecturile necesare, pe care să le ateste prin semnătură şi
prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare.
ART. 28
(1) Biroul electoral pentru secţiile de
votare din străinătate este constituit din 3 judecători în exerciţiu ai
Tribunalului Bucureşti, un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente
desemnat de aceasta prin hotărâre şi cel mult 10 reprezentanţi ai partidelor
politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau organizaţiilor
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri.
(2) Dispoziţiile art. 26 alin. (2) -(4) se
aplică în mod corespunzător.
(3) Biroul electoral pentru secţiile de
votare din străinătate are următoarele atribuţii:
a) veghează la organizarea din timp a
secţiilor de votare din străinătate, urmăreşte şi asigură aplicarea unitară şi
respectarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri de către toate
autorităţile, instituţiile şi organismele cu responsabilităţi în materie electorală
pentru organizarea scrutinului în străinătate; asigură instruirea preşedinţilor
birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora;
b) rezolvă întâmpinările referitoare la
propria activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor
electorale ale secţiilor de votare din străinătate; contestaţiile se
soluţionează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în
cauză, precum şi pentru autorităţile şi instituţiile publice la care se referă,
sub sancţiunile prevăzute de prezenta lege;
c) distribuie birourilor electorale ale
secţiilor de votare din străinătate, prin Ministerul Afacerilor Externe, pe
bază de proces-verbal, buletinele de vot, ştampilele de control, ştampilele cu
menţiunea "VOTAT", precum şi celelalte materiale necesare procesului
electoral;
d) cel mai târziu cu 5 zile înaintea zilei
de referinţă, primeşte de la Autoritatea Electorală Permanentă tabelul
cuprinzând cetăţenii români care îşi exercită dreptul de vot la alegerile pentru
Parlamentul European din alt stat membru al Uniunii Europene, precum şi tabelul
cuprinzând alegătorii comunitari înscrişi în listele electorale speciale pe
care le transmite, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, birourilor
electorale ale secţiilor de votare din străinătate;
e) totalizează numărul de voturi valabil
exprimate pentru fiecare listă de candidaţi şi candidaţi independenţi, pe care
îl comunică Biroului Electoral Central în vederea stabilirii pragului
electoral;
f) centralizează rezultatele alegerilor din
secţiile de votare din străinătate şi înaintează Biroului Electoral Central
procesul-verbal prevăzut de art. 50, procesele-verbale primite de la birourile
electorale ale secţiilor de votare, precum şi toate întâmpinările şi
contestaţiile.
(4) Biroul electoral pentru secţiile de
votare din străinătate îndeplineşte orice alte atribuţii ce îi revin potrivit
legii.
(5) Deciziile se aduc la cunoştinţă publică
prin afişare sau prin orice alt mijloc de publicitate.
(6) În cazul în care constată neconcordanţe
între datele conţinute de procesele-verbale primite de la secţiile de votare
organizate în străinătate, biroul electoral pentru secţiile de votare din
străinătate solicită preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare să
facă corecturile necesare, pe care să le ateste prin semnătură şi prin
aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare. Dispoziţiile art. 49 alin.
(9) se aplică în mod corespunzător.
ART. 29
(1) Birourile electorale ale secţiilor de
votare sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia, care sunt
de regulă magistraţi sau alţi jurişti, precum şi din 7 reprezentanţi ai
partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participă la
alegeri. Birourile electorale ale secţiilor de votare nu pot funcţiona cu mai
puţin de 5 membri.
(2) Desemnarea preşedinţilor birourilor
electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora se face cu cel
mult 10 zile înainte de ziua de referinţă, de către preşedintele tribunalului,
în şedinţă publică anunţată cu 48 de ore înainte, prin tragere la sorţi, pe
funcţii, dintre magistraţi sau alţi jurişti existenţi în judeţ sau în
municipiul Bucureşti.
(3) Listele magistraţilor care vor
participa la tragerea la sorţi se întocmesc de către preşedintele tribunalului,
iar cele ale altor jurişti, de către prefect, împreună cu preşedintele
tribunalului, până cel mai târziu cu 30 de zile înaintea zilei de referinţă.
Listele vor cuprinde un număr de persoane mai mare cu cel puţin 10% decât cel
necesar, acestea fiind rezervă la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru
înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor.
(4) În listele prevăzute la alin. (3) vor
fi trecuţi numai jurişti care nu au apartenenţă politică şi îndeplinesc
condiţiile prevăzute de art. 21 alin. (2).
(5) În cazul în care numărul juriştilor
este insuficient, lista va fi completată, la propunerea prefectului, cu alte
persoane cu o reputaţie bună în localitate, care nu fac parte din niciun partid
politic şi din nicio organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale care participă la alegeri şi care nu sunt rude până la gradul al
patrulea cu niciunul dintre candidaţi.
(6) Lista propusă de prefect va cuprinde un
număr de persoane mai mare cu cel puţin 10% decât cel necesar, acestea fiind
rezervă la dispoziţia preşedintelui tribunalului. Lista va conţine: numele,
prenumele, adresele, telefoanele şi semnăturile de acceptare ale persoanelor
propuse. Lista va fi însoţită de declaraţii pe propria răspundere ale
persoanelor propuse privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (4).
(7) Propunerile de persoane din lista
întocmită de preşedintele tribunalului şi cele din listele întocmite de prefect
trebuie avizate de Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza evaluării
activităţii desfăşurate la alegerile anterioare, indiferent de tipul lor, ca
preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitori ai
acestora, acolo unde este cazul. Listele sunt transmise spre avizare
Autorităţii Electorale Permanente, de către prefecţi, în formatul solicitat de
aceasta. Avizul Autorităţii Electorale Permanente se comunică prefecţilor şi
preşedinţilor tribunalelor până cel mai târziu cu 5 zile înaintea desemnării
preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor
acestora.
(8) Gruparea în listă a persoanelor în
vederea tragerii la sorţi se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuinţele
acestor persoane să fie situate în apropierea sediului biroului electoral al
secţiei de votare. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un
proces-verbal semnat de preşedintele tribunalului judeţean. Procesul-verbal
constituie actul de învestitură.
(9) În cel mult 48 de ore de la tragerea la
sorţi, preşedintele tribunalului transmite biroului electoral judeţean sau,
după caz, birourilor electorale de sector lista persoanelor desemnate ca
preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitori ai
acestora.
(10) În cel mult două zile de la expirarea
termenului prevăzut la alin. (9), partidele politice, organizaţiile cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre
acestea care participă la alegeri sunt obligate să comunice biroului electoral
judeţean, respectiv biroului electoral de sector, în cazul municipiului
Bucureşti, lista reprezentanţilor lor în birourile electorale ale secţiilor de
votare, sub forma unui tabel care cuprinde următoarele: numărul secţiei de
votare, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa şi
modalitatea de contact, respectiv numărul de telefon, de fax sau adresa de
e-mail. Un partid politic, o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale, o alianţă politică sau electorală dintre acestea care participă la
alegeri poate avea într-un birou electoral al unei secţii de votare cel mult 3
reprezentanţi.
(11) Completarea birourilor electorale ale
secţiilor de votare cu reprezentanţii partidelor politice, organizaţiilor
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau
electorale dintre acestea se face de preşedintele biroului electoral judeţean,
respectiv de preşedintele biroului electoral al sectorului municipiului
Bucureşti, în prezenţa reprezentanţilor partidelor politice, organizaţiilor
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau
electorale dintre acestea în biroul electoral judeţean sau în biroul electoral
al sectorului respectiv, în 48 de ore de la expirarea termenului prevăzut la
alin. (10). Operaţiunile de completare a birourilor electorale ale secţiilor de
votare pot avea loc în ambele zile şi se consemnează în procese-verbale care
constituie actele de învestitură. Birourile electorale ale secţiilor de votare
se consideră constituite la data completării acestora cu reprezentanţii
partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale şi alianţelor politice sau electorale dintre acestea.
(12) Ordinea de completare a birourilor
electorale ale secţiilor de votare este următoarea:
a) în prima etapă, birourile electorale ale
secţiilor de votare se completează cu câte un reprezentant propus de fiecare
partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale,
alianţă politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri şi are
membri în Parlamentul European;
b) în a doua etapă, birourile electorale
ale secţiilor de votare se completează cu câte un reprezentant propus de
fiecare partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale, alianţă politică sau electorală dintre acestea care participă la
alegeri şi nu are membri în Parlamentul European; desemnarea reprezentanţilor
acestora se face potrivit ordinii stabilite la completarea biroului electoral
judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti;
c) în cazul în care, potrivit ordinii
stabilite la completarea biroului electoral judeţean, o formaţiune politică
dintre cele prevăzute la lit. a) sau b) are dreptul la un reprezentant într-un
birou electoral, dar pentru acel birou electoral nu a propus niciun
reprezentant, la completarea biroului electoral respectiv este luată în
considerare formaţiunea politică dintre cele prevăzute la lit. a) sau b)
imediat următoare, care a propus un reprezentant pentru acel birou.
(13) În situaţia în care, în urma
efectuării operaţiunilor prevăzute la alin. (12), există birouri electorale ale
secţiilor de votare care nu au putut fi completate cu numărul maxim de membri
prevăzut de alin. (1), completarea acestora se face după cum urmează:
a) ordinea de completare se stabileşte prin
tragerea la sorţi a tuturor partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre
acestea care participă la alegeri şi care au propus reprezentanţi în birourile
electorale ale secţiilor de votare;
b) fiecare birou electoral care nu a putut
fi completat cu numărul maxim de membri se completează, în ordinea stabilită
potrivit lit. a), cu câte o persoană care reprezintă a doua opţiune a
formaţiunii politice pentru biroul electoral respectiv; în cazul în care,
potrivit ordinii prevăzute la lit. a), o formaţiune politică are dreptul la un
reprezentant într-un birou electoral, dar pentru acel birou electoral nu are o
a doua opţiune, la completarea biroului electoral respectiv este luată în
considerare formaţiunea politică imediat următoare care are o a doua opţiune
pentru acel birou;
c) în cazul în care mai există birouri
electorale ale secţiilor de votare care nu au putut fi completate cu numărul
maxim de membri, operaţiunea prevăzută la lit. b) se repetă cu persoanele care
reprezintă a treia opţiune pentru birourile electorale respective.
(14) În cazul în care, în urma efectuării
operaţiunilor prevăzute la alin. (13), mai există birouri electorale ale
secţiilor de votare care nu au cel puţin 5 membri, respectiv preşedinte,
locţiitor şi 3 membri, acestea urmează a fi completate cu persoane din lista
propusă de prefect, prevăzută la alin. (5) şi (6).
(15) La solicitarea scrisă a delegaţilor
partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea, care au desemnat
reprezentanţi în birourile electorale ale secţiilor de votare, preşedintele
biroului electoral judeţean ori, după caz, al biroului electoral al sectorului
pune la dispoziţia acestora copii certificate ale proceselor-verbale de
completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare.
(16) În două zile de la expirarea
termenului de completare a birourilor electorale ale secţiilor de
votare,preşedintele biroului electoral judeţean sau, după caz, al biroului
electoral al sectorului comunică primarilor, prin intermediul prefecţilor,
componenţa birourilor electorale ale secţiilor de votare aflate în raza
teritorială a localităţilor acestora.
ART. 30
(1) Birourile electorale ale secţiilor de
votare din străinătate sunt constituite dintr-un preşedinte, desemnat de şeful
misiunii diplomatice, de regulă din cadrul acesteia, şi un număr între 2 şi 6
membri stabiliţi de preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare
din străinătate, dintr-o listă întocmită de Ministerul Afacerilor Externe, cel mai
târziu cu 30 de zile înainte de ziua de referinţă, la propunerea partidelor
politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale,
alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri şi
care au membri în Parlamentul European. În cazul în care numărul persoanelor
propuse de acestea este insuficient, lista este completată de Ministerul
Afacerilor Externe cu alte persoane cu o bună reputaţie şi fără apartenenţă
politică. Lista este transmisă spre avizare Autorităţii Electorale Permanente
de către Ministerul Afacerilor Externe, în formatul solicitat de aceasta.
Avizul Autorităţii Electorale Permanente se comunică Ministerului Afacerilor
Externe până cel mai târziu cu 5 zile înaintea desemnării preşedinţilor
birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora.
(2) Toate cheltuielile privind transportul,
cazarea, masa şi alte cheltuieli curente ale membrilor birourilor electorale
ale secţiilor de votare din străinătate se suportă de către cei care îi
desemnează.
ART. 31
(1) Birourile electorale ale secţiilor de
votare au următoarele atribuţii:
a) primesc de la primari, pe bază de
proces-verbal, cu două zile înainte de ziua de referinţă, două copii de pe
listele electorale permanente şi două copii de pe listele electorale speciale,
care cuprind alegătorii din secţia de votare; un exemplar din fiecare tip de
listă este pus la dispoziţia alegătorilor pentru consultare şi un exemplar este
utilizat în ziua de referinţă;
b) primesc, pe bază de proces-verbal, de la
primari buletinele de vot, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea
"VOTAT", formularele pentru încheierea proceselor-verbale, alte
imprimate şi materiale necesare desfăşurării procesului electoral, precum şi un
buletin de vot anulat, după caz, de către preşedintele biroului electoral
judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru
secţiile de votare din străinătate, pe care îl vor afişa la sediul secţiei de
votare într-un loc vizibil, în ziua premergătoare alegerilor; birourile
electorale ale secţiilor de votare din străinătate primesc aceste materiale
prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe;
c) conduc operaţiunile de votare, iau toate
măsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul acestuia;
d) numără voturile şi consemnează
rezultatele votării;
e) rezolvă întâmpinările referitoare la
propria lor activitate;
f) predau birourilor electorale judeţene
sau, după caz, biroului electoral al sectorului procesele-verbale cuprinzând
rezultatele votării, buletinele de vot nule şi cele contestate, împreună cu
întâmpinările, contestaţiile şi materialele la care acestea se referă, precum
şi dosarele cuprinzând listele electorale utilizate în cadrul secţiei de
votare, îndosariate pe tipuri de liste; birourile electorale ale secţiilor de
votare din străinătate predau procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării,
buletinele de vot nule şi cele contestate, împreună cu întâmpinările,
contestaţiile şi materialele la care acestea se referă, prin intermediul
Ministerului Afacerilor Externe, biroului electoral pentru secţiile de votare
din străinătate sau, în cazul în care acesta şi-a încetat activitatea,
Tribunalului Bucureşti; dosarele cuprinzând listele electorale utilizate în
cadrul secţiilor de votare din străinătate, îndosariate pe secţii de votare şi
pe tipuri de liste, sunt predate Autorităţii Electorale Permanente de către
Ministerul Afacerilor Externe;
g) predau, pe bază de proces-verbal,
reprezentantului judecătoriei în a cărei rază teritorială îşi au sediul şi care
se află la sediul biroului electoral judeţean sau, după caz, la sediul biroului
electoral de sector buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi
cele anulate, ştampilele şi celelalte materiale utilizate în desfăşurarea
votării; birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate
înaintează aceste materiale reprezentanţelor diplomatice, care, în termen de 3
luni de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României,
Partea I, le predau în vederea topirii de către operatorii economici
specializaţi;
h) furnizează, în ziua de referinţă, date
privind prezenţa populaţiei la vot, conform unui program stabilit de Biroul
Electoral Central.
(2) Birourile electorale ale secţiilor de
votare îndeplinesc orice alte atribuţii care le revin potrivit legii.
(3) După predare, materialele prevăzute la
alin. (1) lit. a) şi b) se sigilează de către preşedinţii birourilor electorale
ale secţiilor de votare şi se păstrează, până la transportul lor la localurile
secţiilor de votare, sub pază, într-un singur spaţiu pus la dispoziţie de
primarul unităţii administrativ-teritoriale în care acestea îşi desfăşoară
activitatea. În cazul secţiilor de votare din străinătate, după primire,
materialele prevăzute la lit. b) se sigilează de către preşedinţii birourilor
electorale ale secţiilor de votare şi se păstrează, până la transportul lor la
localurile secţiilor de votare, într-un singur spaţiu pus la dispoziţie de
şeful reprezentanţei diplomatice din statul respectiv.
ART. 32
(1) Partidele politice, organizaţiile
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau
electorale dintre acestea, precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul
de formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la
expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor
birouri.
(2) Contestaţiile se depun la biroul
electoral ierarhic superior sau, în cazul în care contestaţia se referă la
Biroul Electoral Central, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se
soluţionează de acestea în termen de cel mult două zile de la înregistrare.
Decizia biroului electoral ierarhic superior sau, după caz, hotărârea
pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este definitivă.*)
----------
*) Intră în vigoare la 1 februarie 2013,
potrivit articolului unic pct. 1 din <LLNK
12012 44180 301 0 45>Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea <LLNK 12012 76 10 202
81 29>art. 81 din Legea nr.
76/2012 pentru punerea în aplicare a <LLNK 12010 134 11
201 0 18>Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură
civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23
august 2012.
ART. 33
Birourile electorale judeţene, birourile
electorale de sector, biroul electoral pentru secţiile de votare din
străinătate şi birourile electorale ale secţiilor de votare îşi încetează
activitatea după data predării către birourile electorale ierarhic superioare a
proceselor-verbale de consemnare şi centralizare a rezultatelor votării, pe
care le-au întocmit, cu condiţia confirmării lipsei oricăror erori sau
neconcordanţe în acestea.
ART. 34
(1) Secţiile de votare se organizează după
cum urmează:
a) în localităţile cu o populaţie de peste
1.000 de locuitori, câte o secţie de votare la 1.000-2.000 de locuitori;
b) în localităţile cu o populaţie sub 1.000
de locuitori, o singură secţie de votare;
c) se pot organiza secţii de votare şi în
satele, grupele de sate sau cartierele cu o populaţie de până la 1.000 de
locuitori, situate la o distanţă mai mare de 3 km faţă de sediul celei mai
apropiate secţii de votare din reşedinţa comunei, oraşului sau municipiului.
(2) Delimitarea secţiilor de votare se stabileşte
de primarii comunelor, oraşelor, municipiilor sau ai subdiviziunilor
administrativ-teritoriale ale municipiilor, cu sprijinul structurilor
teritoriale ale Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor
de Date, în termen de cel mult 15 zile de la aducerea la cunoştinţă publică a
zilei de referinţă.
(3) Numerotarea secţiilor de votare de pe
raza teritorială a unui judeţ, respectiv a municipiului Bucureşti se stabileşte
de către prefect, în termen de cel mult 5 zile de la delimitarea secţiilor de
votare, începând cu localitatea reşedinţă de judeţ şi continuând cu cele din
municipii, oraşe şi comune, în ordinea alfabetică a acestora; în municipiile cu
subdiviziuni administrativ-teritoriale numerotarea se face cu respectarea ordinii
acestor subdiviziuni, prevăzută de lege.
(4) În cel mult 5 zile de la expirarea
termenului prevăzut la alin. (3), prefecţii comunică Autorităţii Electorale
Permanente delimitarea şi numerotarea fiecărei secţii de votare, precum şi alte
date relevante privind imobilul în care se va desfăşura votarea, în formatul
stabilit de aceasta. Orice modificare privind delimitarea şi numerotarea
secţiilor de votare, precum şi locurile de desfăşurare a votării se comunică
Autorităţii Electorale Permanente în cel mult 48 de ore.
(5) Cel mai târziu cu 45 de zile înaintea
zilei de referinţă, prefecţii aduc la cunoştinţă publică delimitarea şi
numerotarea fiecărei secţii de votare, prin publicaţii în care se indică şi
locul de desfăşurare a votării.
(6) Primarii şi secretarii comunelor,
oraşelor, municipiilor şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale, precum
şi Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date vor
asigura datele, informaţiile şi sprijinul necesar pentru îndeplinirea de către
prefecţi a obligaţiilor prevăzute la alin. (3)-(5).
(7) Pe lângă misiunile diplomatice şi
oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secţii de
votare pentru alegătorii care se află în străinătate în ziua de referinţă.
(8) În afara secţiilor de votare prevăzute
la alin. (7), pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă,
secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul
misiunile diplomatice sau oficiile consulare.
(9) Numerotarea secţiilor de votare din
străinătate se stabileşte de către ministrul afacerilor externe, prin ordin. În
termenul prevăzut la alin. (5), ministrul afacerilor externe aduce la
cunoştinţă publică numerotarea fiecărei secţii de votare din străinătate,
precum şi locurile de desfăşurare a votării.
(10) Sediile secţiilor de votare prevăzute
la alin. (7) şi (8) se organizează şi se dotează prin grija Ministerului
Afacerilor Externe. În acest scop, Ministerul Finanţelor Publice alocă
fondurile necesare.
ART. 35
(1) Campania electorală începe cu 30 de
zile înainte de ziua de referinţă şi se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă
care precedă zilei de referinţă, la ora 7,00.
(2) În campania electorală candidaţii,
partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri,
precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără
nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul
mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor şi marşurilor se poate face
numai cu autorizările prevăzute de legislaţia în vigoare.
(3) Mijloacele folosite în campania
electorală nu pot contraveni ordinii de drept.
(4) În unităţile militare, în unităţile de
învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor
diplomatice, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electorală de
orice tip sunt interzise.
(5) În timpul campaniei electorale primarii
asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a
se întâlni cu alegătorii.
ART. 36
(1) Campania electorală, prin serviciile de
programe audiovizuale, publice şi private, trebuie să servească următoarelor
interese generale:
a) ale electoratului - de a primi
informaţii corecte, astfel încât să îşi poată exercita dreptul la vot în
cunoştinţă de cauză;
b) ale partidelor politice,alianţelor
politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi candidaţilor independenţi
- de a se face cunoscuţi şi de a-şi prezenta platformele, programele politice
şi ofertele electorale;
c) ale radiodifuzorilor - de a-şi exercita
drepturile şi responsabilităţile care decurg din profesiunea de jurnalist.
(2) Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt
obligaţi să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale,
desfăşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru
toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale,
organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la
alegeri, precum şi pentru candidaţii independenţi.
ART. 37
(1) În perioada electorală, în cazul
prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie
însoţite de următoarele informaţii:
a) denumirea instituţiei care a realizat
sondajul;
b) data sau intervalul de timp în care a
fost efectuat sondajul şi metodologia utilizată;
c) dimensiunea eşantionului şi marja maximă
de eroare;
d) cine a solicitat şi cine a plătit
efectuarea sondajului.
(2) Televotul sau anchetele făcute pe
stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative
pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.
(3) Cu 48 de ore înainte de ziua de
referinţă este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau
anchete făcute pe stradă.
(4) Pot efectua sondaje de opinie la
ieşirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societăţile
comerciale ori organizaţiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate
realizarea de sondaje de opinie şi care sunt acreditate de Biroul Electoral
Central, prin decizie, în acest sens. Operatorii de sondaj ai acestora au acces,
în baza acreditării instituţiei pentru care lucrează, în zona de protecţie a
secţiei de votare, prevăzută la art. 45 alin. (6), fără a avea acces în
interiorul localului secţiei de votare.
(5) În ziua votării este interzisă
prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea
votării.
ART. 38
(1) Partidele politice, alianţele politice,
alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale care participă la alegeri, precum şi candidaţii independenţi sunt
obligaţi să solicite, până la data rămânerii definitive a candidaturilor,
conducerii serviciilor publice de radio şi televiziune acordarea timpilor de
antenă. Solicitările peste acest termen nu se iau în considerare.
(2) Accesul partidelor politice, alianţelor
politice, alianţelor electorale şi al organizaţiilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi al candidaţilor
independenţi la serviciile publice de radio şi televiziune este gratuit. Posturile
private de radio şi televiziune vor practica acelaşi tarif pe emisiune şi pe
unitate de timp pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele
electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care
participă la alegeri, iar timpii de antenă oferiţi acestora trebuie să fie
proporţionali cu cei practicaţi de posturile publice. Nerespectarea
prevederilor prezentului alineat de către posturile private de radio şi
televiziune atrage sancţionarea acestora. Sancţiunile sunt stabilite prin
decizii ale Consiliului Naţional al Audiovizualului.
(3) Este interzisă introducerea spoturilor
publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale.
(4) În termen de 48 de ore de la rămânerea
definitivă a candidaturilor, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea
Română de Televiziune stabilesc, în baza comunicării efectuate de către Biroul
Electoral Central, orarul pentru campania electorală şi repartizarea timpilor
de antenă pentru accesul partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale
şi al candidaţilor independenţi la serviciile publice de radio şi televiziune,
având în vedere următoarea pondere din timpii de antenă alocaţi:
a) 4/5 din timpii de antenă se repartizează
în mod egal partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European şi care
participă la alegeri, precum şi alianţelor politice sau electorale dintre
acestea;
b) 1/5 din timpii de antenă se repartizează
în mod egal partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale,
organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care nu au membri
în Parlamentul European care participă la alegeri, precum şi candidaţilor
independenţi.
ART. 39
În termen de 30 de zile de la stabilirea
zilei de referinţă, Consiliul Naţional al Audiovizualului stabileşte, prin
decizie, regulile de desfăşurare prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale
a campaniei electorale pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul
European.
ART. 40
(1) Primarii sunt obligaţi ca după
expirarea termenului de depunere a candidaturilor, dar până la începerea
campaniei electorale, să stabilească, prin dispoziţie, locuri speciale pentru
afişajul electoral, în care să amplaseze panouri electorale, ţinând seama de
numărul partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care
participă la alegeri, precum şi al candidaţilor independenţi. În acelaşi
termen, dispoziţia primarului se aduce la cunoştinţă publică prin afişare la
sediul primăriei.
(2) Locurile speciale pentru afişaj trebuie
să fie stabilite în locuri publice frecventate de cetăţeni, astfel încât
participanţii la alegeri să le poată folosi fără stânjenirea circulaţiei pe
drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective. În
prealabil, primarii sunt obligaţi să asigure înlăturarea din spaţiul public a
oricăror materiale de propagandă electorală rămase de la campaniile electorale
precedente.
(3) Utilizarea locurilor speciale pentru
afişaj electoral este permisă numai pentru partidele politice, organizaţiile
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau
electorale dintre acestea care participă la alegeri, precum şi pentru
candidaţii independenţi.
(4) Este interzisă utilizarea de către
partidul politic, alianţa politică, alianţa electorală, organizaţia cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori candidatul
independent a locurilor speciale pentru afişaj electoral astfel încât să
împiedice folosirea acestora de către un alt/o altă partid politic, alianţă
politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori de către un alt candidat
independent.
(5) Afişajul electoral este permis în alte
locuri decât cele stabilite potrivit alin. (2) numai cu acordul scris al proprietarilor
sau, după caz, al deţinătorilor şi numai cu luarea măsurilor impuse de
legislaţia în vigoare pentru asigurarea siguranţei cetăţenilor.
(6) Pe un panou electoral fiecare partid
politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor
aparţinând unei minorităţi naţionale care participă la alegeri în condiţiile
prezentei legi ori candidat independent poate aplica un singur afiş electoral.
Un afiş electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăşi
dimensiunile de 500 mm o latură şi 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se
convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură.
(7) Sunt interzise afişele electorale care
combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al
altui stat.
(8) Se interzice afişajul în scop electoral
prin aplicarea pe pereţii sau pilonii de susţinere a podurilor, tunelurilor,
viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare şi informare
rutieră, precum şi pe sistemele electronice de reglementare a circulaţiei.
(9) Activităţile de propagandă electorală
nu pot afecta în niciun fel spaţiile verzi, rezervaţiile naturale şi zonele
protejate ecologic.
(10) Folosirea minorilor cu vârsta sub 16
ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală
este interzisă.
(11) După încheierea campaniei electorale
se interzice difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe
ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private, precum şi prin
intermediul unor vehicule special amenajate.
(12) Primarul, cu sprijinul organelor de
ordine publică, este obligat să asigure integritatea panourilor, afişelor
electorale şi a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri
autorizate.
(13) Consiliile locale pot aproba
instalarea pe domeniul public de către candidaţi, partidele politice, alianţele
politice şi alianţele electorale a unor amenajări provizorii în scopul
distribuirii de materiale de propagandă electorală, dacă prin amplasarea lor nu
se instituie restricţii de circulaţie rutieră sau pietonală.
(14) Campania electorală se poate desfăşura
în alt stat decât România numai cu respectarea legislaţiei în vigoare a
statului respectiv.
ART. 41
(1) Birourile electorale judeţene,
birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral
pentru secţiile de votare din străinătate veghează la corecta desfăşurare a
campaniei electorale, soluţionând, prin decizii, plângerile ce le sunt adresate
cu privire la împiedicarea unui partid politic, unei alianţe politice, unei
alianţe electorale sau unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând unei
minorităţi naţionale care participă la alegeri ori a unui candidat independent
de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Dacă birourile electorale judeţene,
birourile electorale ale sectoarelor şi biroul electoral pentru secţiile de
votare din străinătate consideră, cu ocazia soluţionării plângerii, că este
necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancţiuni
contravenţionale ori penale, sesizează autorităţile competente.
(3) Împotriva deciziilor birourilor
electorale judeţene, birourilor electorale de sector şi biroului electoral
pentru secţiile de votare din străinătate se pot face contestaţii la Biroul
Electoral Central, în termen de cel mult 48 de ore de la afişarea acestora.
Deciziile date asupra contestaţiilor sunt definitive.
(4) Soluţionarea plângerilor şi a
contestaţiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor.
(5) Contestaţiile formulate în termenul
legal împotriva deciziilor adoptate de birourile electorale judeţene, birourile
electorale de sector şi biroul electoral pentru secţiile de votare din
străinătate suspendă executarea acestora.
(6) Deciziile adoptate de birourile
electorale judeţene, birourile electorale de sector şi biroul electoral pentru
secţiile de votare din străinătate devin executorii de la datele la care expiră
termenele de contestare a acestora.
ART. 42
(1)
Modelul, dimensiunile şi condiţiile de tipărire ale buletinelor de vot se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 5 zile de la stabilirea
zilei de referinţă, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente şi a
Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(2) Buletinele de vot se vor imprima cu
litere de aceeaşi mărime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cerneală în atâtea
exemplare câţi alegători sunt înscrişi în listele electorale permanente şi
speciale, cu un supliment de 10%. Imprimarea buletinelor de vot se asigură de
către Ministerul Administraţiei şi Internelor, care răspunde ca toate
buletinele de vot necesare să fie imprimate cu cel puţin 10 zile înainte de
ziua de referinţă. Buletinele de vot se capsează.
(3) Cu cel puţin 15 zile înaintea zilei de
referinţă, macheta buletinului de vot se prezintă de Ministerul Administraţiei
şi Internelor membrilor Biroului Electoral Central. La prezentarea machetei
buletinului de vot sunt invitaţi şi delegaţi ai partidelor politice, alianţelor
politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi nu au reprezentanţi în
Biroul Electoral Central, precum şi candidaţii independenţi. Operaţiunea de
prezentare a buletinului de vot se consemnează într-un proces-verbal care se
semnează de toate persoanele prezente. Eventualele obiecţii se formulează pe
loc, obiecţiile ulterioare nemaifiind luate în considerare. Membrii Biroului
Electoral Central şi delegaţii împuterniciţi au dreptul să solicite
Ministerului Administraţiei şi Internelor modificarea machetei şi tipărirea
corectă a buletinelor de vot, dacă numele candidaţilor, semnul electoral,
denumirea partidelor politice, a alianţelor politice, a alianţelor electorale
sau a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sunt
incorect imprimate ori nu sunt vizibile.
(4) La cererea scrisă a partidelor
politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri sau a
candidaţilor independenţi, Biroul Electoral Central eliberează, pentru fiecare,
un buletin de vot, vizat şi anulat de preşedintele acestuia.
ART. 43
(1) Semnele electorale se stabilesc şi se
comunică Biroului Electoral Central de fiecare partid politic, alianţă
politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi de candidaţii
independenţi, cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua de referinţă. Semnele
electorale nu pot fi contrare ordinii de drept.
(2) Semnele electorale comunicate Biroului
Electoral Central trebuie să se deosebească clar între ele, fiind interzisă
utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care
sunt încadrate. Partidele şi alianţele politice pot întrebuinţa ca semn
electoral semnul permanent cu care s-au înscris la Tribunalul Bucureşti.
(3) Semnele electorale nu pot reproduce sau
combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale Uniunii
Europene, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. Fac
excepţie partidele politice care sunt membre ale unor organizaţii politice
internaţionale, acestea putând utiliza semnul organizaţiei respective ca atare
sau într-o combinaţie specifică.
(4) Semnul electoral folosit de un partid
politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor
aparţinând unei minorităţi naţionale, înregistrate legal începând din anul
1990, îi aparţine de drept dacă l-a folosit primul, respectiv prima, şi nu
poate fi însuşit sau utilizat de alt partid politic, alianţă politică, alianţă
electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale
înregistrată ulterior sau de un candidat independent decât cu consimţământul
celor cărora le-a aparţinut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianţa
politică sau alianţa electorală iniţială.
(5) În cazul în care acelaşi semn electoral
este solicitat de mai multe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale,
organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă
la alegeri sau candidaţi independenţi, atribuirea se va face în beneficiul
partidului politic, alianţei politice, alianţei electorale, organizaţiei
cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale sau candidatului independent care
a înregistrat primul, respectiv prima, respectivul semn.
(6) În termen de 24 de ore de la expirarea
termenului prevăzut de alin. (1), Biroul Electoral Central admite, prin
decizie, semnele electorale care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin.
(1)-(5) şi respinge, prin decizie, semnele electorale care nu îndeplinesc
aceste condiţii.
(7) Contestaţiile privind admiterea sau
respingerea semnelor electorale se depun, în scris, la Tribunalul Bucureşti, în
cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (6), şi se
soluţionează de către acesta în cel mult două zile de la înregistrarea
contestaţiei. Hotărârea este definitivă şi se comunică contestatorilor şi
Biroului Electoral Central, în cel mult 24 de ore.*)
----------
*) Intră în vigoare la 1 februarie 2013,
potrivit articolului unic pct. 1 din <LLNK
12012 44180 301 0 45>Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea <LLNK 12012 76 10 202
81 29>art. 81 din Legea nr.
76/2012 pentru punerea în aplicare a <LLNK 12010 134 11
201 0 18>Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură
civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23
august 2012.
(8) Biroul Electoral Central asigură
aducerea la cunoştinţă publică a semnelor electorale admise a doua zi după
expirarea termenului prevăzut la alin. (6) sau, după caz, a termenului prevăzut
la alin. (7), prin publicarea pe pagina proprie de internet şi în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
(9) Alianţa politică sau alianţa electorală
care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate păstra numai
dacă nu şi-a schimbat componenţa iniţială sau dacă niciunul dintre partidele
politice care au părăsit alianţa nu declară că nu este de acord ca denumirea
respectivă să fie păstrată de către alianţa respectivă în noua sa formă. De
asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianţă politică
sau alianţă electorală.
(10) Partidele politice, organizaţiile
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele
electorale şi candidaţii independenţi pot participa la alegeri fără semn
electoral.
ART. 44
(1) Confecţionarea ştampilelor birourilor
electorale judeţene, ale birourilor electorale ale sectoarelor municipiului
Bucureşti şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare se realizează
prin grija prefecţilor. Confecţionarea ştampilei biroului electoral pentru
secţiile de votare din străinătate şi a ştampilelor birourilor electorale ale
secţiilor de votare din străinătate se realizează prin grija Ministerului
Afacerilor Externe.
(2) Ştampila Biroului Electoral Central şi
ştampilele cu menţiunea "VOTAT" se confecţionează de Ministerul
Administraţiei şi Internelor.
(3) Buletinele de vot, ştampilele de
control şi ştampilele cu menţiunea "VOTAT", formularele pentru
încheierea proceselor-verbale, copiile de pe listele electorale, formularele
listelor electorale suplimentare şi celelalte materiale necesare desfăşurării
procesului electoral se preiau de către prefect, împreună cu preşedintele
biroului electoral judeţean sau de sector, pe bază de proces-verbal, şi se
păstrează în încăperi speciale, încuiate şi sigilate. Aceste materiale se
distribuie, prin intermediul primarilor, preşedinţilor birourilor electorale
ale secţiilor de votare, pe bază de proces-verbal, cel mai târziu cu două zile
înaintea alegerilor. Pentru secţiile de votare din străinătate, preluarea şi
predarea acestor materiale se fac, pe bază de proces-verbal, de către
preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, cu
sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.
(4) Predarea şi distribuirea buletinelor de
vot se fac în pachete sigilate de câte 100 de bucăţi sau multiplu de 100 de
bucăţi, pe bază de proces-verbal.
(5) În preziua alegerilor, la sediul
fiecărei secţii de votare se afişează un buletin de vot, vizat şi anulat, după
caz, de preşedintele biroului electoral judeţean, al sectorului municipiului
Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate.
ART. 45
(1) Fiecare local de secţie de votare
trebuie să posede un număr suficient de urne de vot, cabine, ştampile cu
menţiunea "VOTAT", proporţional cu numărul alegătorilor înscrişi în copiile
de pe listele electorale permanente şi speciale şi cu numărul estimat al
alegătorilor care vor fi înscrişi în listele electorale suplimentare, precum şi
o urnă de vot specială.
(2) Cabinele şi urnele de vot trebuie
aşezate în aceeaşi încăpere în care se află biroul electoral al secţiei de
votare. Cabinele şi urnele de vot se asigură de către primarii comunelor,
oraşelor, municipiilor şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale
municipiilor, împreună cu prefecţii.
(3) Preşedintele biroului electoral al
secţiei de votare împreună cu membrii acestuia trebuie să fie prezenţi la
sediul secţiei de votare, în ajunul zilei de referinţă, la ora 18,00, fiind
obligat să dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi
corectitudinii operaţiunilor de votare. Preşedintele biroului electoral al
secţiei de votare dispune îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de
orice tip din şi de pe sediul secţiei de votare.
(4) Preşedintele va dispune fixarea
posturilor de pază în jurul localului de vot.
(5) În ziua de referinţă, activitatea
biroului electoral al secţiei de votare începe la ora 6,00. Preşedintele
biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri şi, după
caz, a observatorilor, verifică urnele, listele electorale, buletinele de vot
şi ştampilele, consemnând în procesul-verbal prevăzut la art. 49 numărul
persoanelor înscrise în copiile listelor electorale permanente, copiile
listelor electorale speciale, precum şi numărul ştampilelor cu menţiunea "VOTAT".
Pe măsură ce deschide pachetele sigilate, preşedintele asigură aplicarea
ştampilei de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot din acestea.
După încheierea acestor operaţiuni, preşedintele închide şi sigilează urnele
prin aplicarea ştampilei de control.
(6) Preşedintele biroului electoral al
secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să
decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia, în această privinţă, se întind
şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în
jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o
distanţă de 500 m.
(7) Măsurile dispuse de preşedintele
biroului electoral al secţiei de votare se aduc la cunoştinţă publică prin
afişare la loc vizibil.
(8) Măsurile administrative dispuse de
birourile electorale referitoare la afişajul electoral se duc la îndeplinire de
către primarul unităţii administrativ-teritoriale, de îndată ce i-au fost
comunicate.
(9) Pentru menţinerea ordinii, preşedintele
biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine
necesare, asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii
Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(10) În afară de membrii biroului electoral
al secţiei de votare, de candidaţi şi de observatori, nicio altă persoană nu
poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai
mult decât timpul necesar pentru votare.
(11) Pe durata votării se interzice
membrilor birourilor electorale, persoanelor însărcinate cu menţinerea ordinii
şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de
propagandă electorală.
(12) În ziua votării, între orele
7,00-21,00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în
spaţiul de protecţie al secţiei de votare prevăzut la alin. (6).
(13) Pentru secţiile de votare din
străinătate, dispoziţiile prezentului articol se aplică, după caz, cu luarea în
considerare a condiţiilor specifice privind organizarea acestora.
ART. 46
(1) Votarea începe la ora 7,00 şi se
încheie la ora 21,00. La sediile secţiilor de votare se afişează la loc vizibil
ora la care începe, respectiv se încheie votarea.
(2) Alegătorii pot vota la secţia de votare
unde sunt înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă sau în copia de
pe lista electorală specială ori la orice altă secţie de votare, în condiţiile
prevăzute de art. 13.
(3) Accesul alegătorilor în sala de vot are
loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Alegătorul resortisant şi
alegătorul comunitar prezintă actul de identitate, respectiv documentul de
identitate biroului electoral al secţiei de votare. Preşedintele biroului
electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de acesta verifică dacă alegătorul
este înscris în copia de pe lista electorală permanentă sau de pe lista
electorală specială, după care alegătorul semnează în listă la poziţia
destinată acestuia. În baza semnăturii în copia de pe lista electorală
permanentă sau de pe lista electorală specială, preşedintele sau membrul
biroului electoral al secţiei de votare desemnat de acesta îi încredinţează
alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT" pe
care acesta o va aplica pe buletinul de vot. În situaţia în care alegătorul,
din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral
al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o
menţiune în listă, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al
biroului electoral.
(4)
În cazul în care alegătorul nu este înscris în copia de pe lista electorală
permanentă sau de pe lista electorală specială, preşedintele biroului electoral
al secţiei de votare sau membrul desemnat de acesta verifică dacă prevederile
art. 13 sunt îndeplinite şi opreşte de la votare alegătorul, în cazul în care
aceste prevederi nu sunt îndeplinite.
(5) Cetăţenii români care în ziua de
referinţă se află în străinătate votează pentru alegerea membrilor din România
în Parlamentul European numai dacă nu se regăsesc în tabelul întocmit de
Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde cetăţenii români care îşi
exercită dreptul de vot la alegerile pentru Parlamentul European din alt stat
membru al Uniunii Europene.
(6) Alegătorii comunitari care în ziua de
referinţă doresc să voteze la altă secţie de votare decât unde sunt înscrişi în
copia de pe lista electorală specială votează numai dacă biroul electoral
judeţean sau biroul electoral de sector confirmă, la solicitarea telefonică a
preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, că au fost înscrişi în
listele electorale speciale. Alegătorii comunitari care în ziua de referinţă se
află în străinătate votează pentru alegerea membrilor din România în
Parlamentul European numai dacă se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea
Electorală Permanentă, care cuprinde alegătorii comunitari înscrişi în listele
electorale speciale.
(7) Alegătorii votează separat în cabine
închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" înăuntrul
patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau prenumele şi numele
candidatului independent pe care îl votează. Ştampila cu menţiunea
"VOTAT" trebuie astfel dimensionată încât să fie mai mică decât
patrulaterul.
(8) Prezenţa oricărei persoane în cabinele
de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care din motive
temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare,
nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor
ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau
al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.
(9) După ce au votat, alegătorii vor îndoi
buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să
rămână în afară, şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă.
Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.
(10) La cererea alegătorului, în cazul în
care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea "VOTAT", dar nu a
introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de
votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi
anulând buletinul de vot iniţial şi făcând menţiunea corespunzătoare în
procesul-verbal prevăzut la art. 49.
(11) Ştampila încredinţată pentru votare se
restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de
votare desemnaţi de acesta, după care preşedintele sau acel membru aplică pe
actul de identitate sau, după caz, pe documentul de identitate al alegătorului ştampila
cu menţiunea "VOTAT" şi data scrutinului sau, după caz, un timbru
autocolant cu menţiunea "VOTAT" şi data scrutinului.
(12) Preşedintele poate lua măsuri ca
staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească
nejustificat.
(13) Candidaţii şi oricare alegător au
dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest
caz, identitatea se stabileşte de preşedintele biroului electoral al secţiei de
votare prin orice mijloace legale.
(14) În cazul în care contestaţia este
întemeiată, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îl va opri de
la votare pe alegătorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal şi
va sesiza această situaţie autorităţilor competente.
(15) Preşedintele biroului electoral al
secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală
a suspendărilor nu poate depăşi o oră. Suspendarea este anunţată prin afişare
la uşa sediului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a
declanşat suspendarea.
(16) În timpul suspendării, urnele de
votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale
biroului electoral al secţiei de votare vor rămâne sub pază permanentă. În
timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din
numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare în acelaşi timp.
Candidaţii şi observatorii care asistă la votare nu pot fi obligaţi să
părăsească sala de votare în acest timp.
(17) Preşedintele biroului electoral al
secţiei de votare sau, în lipsa acestuia, locţiitorul este obligat să primească
şi să înregistreze orice sesizare scrisă cu privire la nereguli produse în
timpul procesului de votare, înaintată de membri ai biroului electoral al
secţiei de votare, candidaţi, observatori ori alegători prezenţi în secţia de
votare pentru exercitarea dreptului de vot. În cazul în care i se înaintează
sesizarea în dublu exemplar, preşedintele biroului electoral al secţiei de
votare, respectiv locţiitorul acestuia va menţiona pe copia ce rămâne la
persoana care înaintează sesizarea faptul că a luat cunoştinţă de sesizarea
respectivă şi numărul sub care aceasta este înregistrată.
ART. 47
(1) Pentru alegătorii netransportabili din
motive de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de
votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în
preziua alegerilor, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte
oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca
o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze
cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării - ştampilă cu menţiunea
"VOTAT" şi buletine de vot - la locul unde se află alegătorul, pentru
a se efectua votarea. În raza unei secţii de votare se utilizează o singură
urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului
electoral al secţiei de votare. Urna specială se poate deplasa numai în raza
teritorială arondată la respectiva secţie de votare.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1)
votarea se face pe baza unui extras de pe lista electorală suplimentară.
Persoanele înscrise în extrasul de pe lista electorală suplimentară trebuie să
fie radiate din celelalte liste existente la secţie.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică
în mod corespunzător persoanelor reţinute, deţinute în baza unui mandat de
arestare preventivă sau persoanelor care sunt în executarea unei pedepse
privative de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale.
ART. 48
(1) La ora 21,00 preşedintele biroului
electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea
sălii unde se votează.
(2) Alegătorii care la ora 21,00 se află în
sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.
ART. 49
(1) După închiderea sălii unde se votează,
preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, efectuează operaţiunile
de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votării, după
cum urmează:
a)
verifică starea sigiliilor de pe urnele de votare, sigilează fanta urnelor de
votare, introduce ştampilele cu menţiunea "VOTAT" într-un plic care
se sigilează prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare.
Dispariţia uneia sau a mai multor ştampile se consemnează în procesul-verbal ce
va însoţi predarea materialelor primite la judecătoria în a cărei rază
teritorială îşi au sediul;
b) anulează buletinele de vot
neîntrebuinţate, prin înscrierea pe diagonala primei pagini a menţiunii
"ANULAT" şi aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare; în
cazul în care există pachete cu buletine de vot intacte, menţiunea
"ANULAT" se aplică o singură dată pe pachetul respectiv; numărul
acestor buletine se înscrie la rubrica d) a procesului-verbal prevăzut la alin.
(3);
c) stabileşte numărul alegătorilor înscrişi
în copia listei electorale permanente, respectiv în copia listei electorale
speciale primite din partea primarului unităţii administrativ-teritoriale în a
cărei rază îşi are sediul secţia de votare; este interzis, sub sancţiunea
legii, ca pe aceste liste să existe ştersături, modificări sau completări, cu
excepţiile prevăzute la art. 11 alin. (17) şi (18), art. 12 alin. (14) şi (15)
şi art. 47 alin. (2). Rezultatul numărării se va înscrie la pct. a1, respectiv
pct. a2, din modelul procesului-verbal prevăzut la alin. (3);
d) stabileşte numărul alegătorilor prezenţi
la urne, prin numărarea semnăturilor înscrise pe listele electorale existente
în secţia de votare. Rezultatele vor fi consemnate în procesul-verbal la pct.
b1, b2, respectiv pct. b3, din modelul prevăzut la alin. (3);
e) desigilează urnele, una câte una, şi
numără voturile găsite în acestea;
f) sunt nule buletinele de vot pe care nu a
fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model
decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila
"VOTAT" sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere;
votul este valabil în cazul în care, deşi ştampila aplicată a depăşit limitele
patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă; buletinele de vot nule nu
intră în calculul voturilor valabil exprimate.
(2) La deschiderea fiecărui buletin,
preşedintele citeşte cu voce tare lista de candidaţi care a fost votată sau,
după caz, numele şi prenumele candidatului independent votat şi arată buletinul
de vot celor prezenţi. Buletinele de vot deschise se grupează pe partide
politice, alianţe politice, alianţe electorale, precum şi pe organizaţii ale
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi pe candidaţi independenţi, se
numără şi se leagă separat. Voturile nule, listele de candidaţi sau prenumele
şi numele candidaţilor independenţi şi voturile valabil exprimate pentru
fiecare se consemnează în câte un tabel separat de câte un membru al biroului
electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedinte.
(3) După deschiderea urnelor şi numărarea
voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va încheia un
proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde:
a) numărul total al alegătorilor înscrişi
în copia de pe lista electorală permanentă şi în copia de pe lista electorală
specială (pct. a = pct. a1 + pct. a2), din care:
a1) numărul total al alegătorilor înscrişi
în copia de pe lista electorală permanentă (pct. a1 ≥ pct. b1);
a2) numărul total al alegătorilor înscrişi
în copia de pe lista electorală specială (pct. a2 ≥ pct. b2);
b) numărul total al alegătorilor înscrişi
în listele electorale existente la secţia de votare, care s-au prezentat la
urne (pct. b = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3), din care:
b1) numărul total al alegătorilor înscrişi
în copia de pe lista electorală permanentă, care s-au prezentat la urne;
b2) numărul total al alegătorilor înscrişi
în copia de pe lista electorală specială, care s-au prezentat la urne;
b3) numărul total al alegătorilor înscrişi
în lista electorală suplimentară, care s-au prezentat la urne;
c) numărul buletinelor de vot primite (pct.
c >/= pct. d + pct. e + pct. f);
d) numărul buletinelor de vot
neîntrebuinţate şi anulate;
e) numărul voturilor valabil exprimate
(pct. e </= pct. b - pct. f, pct. e = suma voturilor valabil exprimate la
pct. g);
f) numărul voturilor nule;
g) numărul voturilor valabil exprimate
obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare candidat independent;
h) expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor
formulate, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral judeţean, al
sectorului municipiului Bucureşti sau biroului electoral pentru secţiile de
votare din străinătate;
i) starea sigiliilor de pe urne la
încheierea votării.
(4) La pct. h) din procesul-verbal se vor
menţiona şi situaţiile în care:
a) numărul buletinelor de vot găsite în
urnă diferă de numărul alegătorilor care au votat, rezultat în urma numărării
semnăturilor din listele electorale permanente, suplimentare şi speciale;
b) numărul buletinelor de vot găsite în
urnă adunat cu cel al buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate diferă de
numărul total de buletine de vot primite.
(5) Procesul-verbal se semnează de
preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi de ceilalţi membri şi
va purta ştampila de control a biroului electoral. Lipsa semnăturilor unor
membri ai biroului secţiei de votare nu influenţează valabilitatea
procesului-verbal. Preşedintele va menţiona motivele care au împiedicat
semnarea.
(6) Un exemplar al procesului-verbal se
afişează la loc vizibil, la sediul biroului electoral al secţiei de votare.
(7) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor
de votare li se eliberează, la cerere, o copie de pe procesul-verbal,
certificată de către toţi cei care au semnat originalul.
(8) Două exemplare ale procesului-verbal
prevăzut la alin. (3), însoţite de toate întâmpinările şi contestaţiile privitoare
la operaţiunile electorale ale biroului electoral al secţiei de votare,
buletinele de vot nule şi cele contestate, precum şi listele electorale
utilizate alcătuiesc un dosar sigilat şi ştampilat. În cel mult 24 de ore de la
încheierea votării, dosarul este înaintat biroului electoral judeţean sau, după
caz, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti de către
preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, cu pază înarmată,
însoţit, la cerere, de alţi membri ai biroului electoral respectiv.
(9) Procesele-verbale întocmite de
birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate, însoţite de toate
întâmpinările şi contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale
biroului electoral al secţiei de votare, sunt transmise prin mijloace
electronice la biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, prin
grija misiunilor diplomatice şi a consulatelor, în cel mult 24 de ore de la
primirea acestora. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale este
confirmată telefonic de către preşedintele sau locţiitorul biroului electoral
pentru secţiile de votare din străinătate, care contrasemnează şi ştampilează
documentele primite. Procesele-verbale contrasemnate sunt utilizate în
centralizarea rezultatelor votării.
(10) În termen de 24 de ore de la primirea
dosarului prevăzut la alin. (8), biroul electoral judeţean sau, după caz, al
sectorului municipiului Bucureşti trimite câte un exemplar al fiecărui
proces-verbal întocmit de birourile electorale ale secţiilor de votare la
tribunalul în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea; biroul
electoral pentru secţiile de votare din străinătate transmite câte o copie,
contrasemnată şi ştampilată, a fiecărui proces-verbal întocmit de birourile
electorale ale secţiilor de votare din străinătate, Tribunalului Bucureşti.
(11) Partidele politice, organizaţiile
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau
electorale dintre acestea care au participat la alegeri, precum şi candidaţii
independenţi pot obţine copii de pe exemplarele proceselor-verbale prevăzute la
alin. (10).
ART. 50
(1) După primirea proceselor-verbale de la
toate birourile electorale ale secţiilor de votare şi după soluţionarea
întâmpinărilor şi contestaţiilor primite, biroul electoral judeţean, biroul
electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau biroul electoral pentru
secţiile de votare din străinătate încheie un proces-verbal centralizator al
indicatorilor cuprinşi în procesele-verbale ale secţiilor de votare, după cum
urmează:
a) numărul total al alegătorilor înscrişi
în copiile de pe listele electorale permanente şi în listele electorale
speciale (pct. a = pct. a1 + pct. a2), din care:
a1) numărul total al alegătorilor înscrişi
în copiile de pe listele electorale permanente (pct. a1 ≥ pct. b1);
a2) numărul total al alegătorilor înscrişi
în copiile de pe listele electorale speciale (pct. a2 ≥ pct. b2);
b) numărul total al alegătorilor înscrişi
în listele electorale, care s-au prezentat la urne (pct. b = pct. b1 + pct. b2
+ pct. b3), din care:
b1) numărul total al alegătorilor înscrişi
în copiile de pe listele electorale permanente, care s-au prezentat la urne;
b2) numărul total al alegătorilor înscrişi
în copiile de pe listele electorale speciale, care s-au prezentat la urne;
b3) numărul total al alegătorilor înscrişi
în listele electorale suplimentare, care s-au prezentat la urne;
c) numărul buletinelor de vot primite (pct.
c >/= pct. d + pct. e + pct. f);
d) numărul buletinelor de vot
neîntrebuinţate şi anulate;
e) numărul voturilor valabil exprimate
(pct. e </= pct. b - pct. f, pct. e = suma voturilor valabil exprimate la
pct. g);
f) numărul voturilor nule;
g) numărul voturilor valabil exprimate
obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare candidat independent;
h) modul de soluţionare a contestaţiilor şi
întâmpinărilor primite.
(2) Prevederile art. 49 alin. (5) şi (7) se
aplică corespunzător.
(3) Procesul-verbal prevăzut la alin. (1)
împreună cu procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor
de votare, precum şi cu toate întâmpinările şi contestaţiile, formând un dosar
sigilat, ştampilat şi semnat de membrii biroului electoral judeţean, ai
biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau ai biroului
electoral pentru secţiile de votare din străinătate, precum şi toate dosarele
cuprinzând listele electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare, cu
excepţia celor organizate în străinătate, îndosariate pe secţii de votare şi pe
tipuri de liste, se înaintează cu pază înarmată la Biroul Electoral Central, în
cel mult 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal de la birourile
electorale ale secţiilor de votare.
ART. 51
(1) Pentru partidele politice,
organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele
politice şi alianţele electorale, pragul electoral de atribuire a mandatelor
reprezintă 5% din totalul voturilor valabil exprimate, la nivel naţional.
(2) Candidaţilor independenţi li se pot atribui
mandate dacă au obţinut, fiecare în parte, un număr de voturi valabil exprimate
cel puţin egal cu coeficientul electoral naţional. Coeficientul electoral
naţional reprezintă partea întreagă a raportului dintre numărul total de voturi
valabil exprimate şi numărul de mandate de parlamentari europeni ce revin
României.
ART. 52
(1) Atribuirea mandatelor de parlamentar
european se face, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 51, de către
Biroul Electoral Central, după cum urmează:
a) în prima etapă, Biroul Electoral Central
calculează pragul electoral şi coeficientul electoral naţional şi stabileşte,
în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate, lista
partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi candidaţilor
independenţi cărora li se pot repartiza mandate;
b) în etapa a doua, se repartizează
mandatele la nivelul circumscripţiei naţionale pentru listele selectate în
condiţiile prevăzute la lit. a) prin metoda d'Hondt. Metoda d'Hondt de
repartizare a mandatelor constă în împărţirea voturilor valabil exprimate
pentru fiecare listă şi candidat independent, selectate în condiţiile prevăzute
la lit. a), la 1, 2, 3, 4 ... până la numărul total de mandate de repartizat,
şi ierarhizarea acestor câturi în ordine descrescătoare. Numărul de mandate
repartizate fiecărei liste în parte corespunde cu numărul total de câturi
aferente fiecărei liste cuprinse în şirul ordonat, până la repartizarea tuturor
mandatelor;
c) candidatului independent căruia i-ar
reveni cel puţin un mandat i se repartizează un singur mandat, indiferent de
câte mandate au rezultat din calcul. În acest caz, repartizarea celorlalte
mandate se face în continuare, pentru liste sau candidaţi independenţi, cu
respectarea condiţiilor prevăzute la lit. a) şi b) şi a prevederilor art. 51
alin. (1).
(2) Procesul-verbal, întocmit potrivit
legii, se semnează de către preşedinte sau de locţiitorul acestuia şi de
ceilalţi membri ai Biroului Electoral Central, în prezenţa cărora a fost
întocmit. Lipsa semnăturii unor membri ai birourilor nu afectează valabilitatea
procesului-verbal şi a alegerilor. Preşedintele menţionează motivele care au
împiedicat semnarea.
(3) Biroul Electoral Central înmânează
candidaţilor aleşi un certificat constatator al alegerii.
(4) După primirea proceselor-verbale de la
toate birourile judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului
Bucureşti sau biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate,
Biroul Electoral Central încheie un proces-verbal privind centralizarea
voturilor şi atribuirea mandatelor, după cum urmează:
a) numărul total al alegătorilor înscrişi
în copiile de pe listele electorale permanente şi în listele electorale
speciale (pct. a = pct. a1 + pct. a2), din care:
a1) numărul total al alegătorilor înscrişi
în copiile de pe listele electorale permanente (pct. a1 >/= pct. b1);
a2) numărul total al alegătorilor înscrişi
în copiile de pe listele electorale speciale (pct. a2 >/= pct. b2);
b) numărul total al alegătorilor înscrişi
în listele electorale, care s-au prezentat la urne (pct. b = pct. b1 + pct. b2
+ pct. b3), din care:
b1) numărul total al alegătorilor înscrişi
în copiile de pe listele electorale permanente, care s-au prezentat la urne;
b2) numărul total al alegătorilor înscrişi
în copiile de pe listele electorale speciale, care s-au prezentat la urne;
b3) numărul total al alegătorilor înscrişi
în listele electorale suplimentare, care s-au prezentat la urne;
c) numărul buletinelor de vot primite (pct.
c >/= pct. d + pct. e + pct. f);
d) numărul buletinelor de vot
neîntrebuinţate şi anulate;
e) numărul voturilor valabil exprimate
(pct. e </= pct. b - pct. f, pct. e = suma voturilor valabil exprimate la
pct. g);
f) numărul voturilor nule;
g) numărul voturilor valabil exprimate
obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare candidat independent;
h) numărul voturilor valabil exprimate,
obţinute de fiecare listă de candidaţi care a întrunit pragul electoral şi de
fiecare candidat independent care a întrunit coeficientul electoral (în ordinea
descrescătoare a numărului voturilor valabil exprimate);
i) lista câturilor calculate conform
metodei d'Hondt pentru fiecare listă de candidaţi care a întrunit pragul
electoral şi pentru fiecare candidat independent care a întrunit coeficientul
electoral;
j) lista sortată descrescător a câturilor
calculate conform metodei d'Hondt;
k) numărul mandatelor atribuite fiecărei
liste de candidaţi sau fiecărui candidat independent (în ordinea descrescătoare
a numărului de mandate);
l) lista membrilor aleşi pentru Parlamentul
European;
m) lista membrilor supleanţi pentru
Parlamentul European.
(5) Biroul Electoral Central predă
Autorităţii Electorale Permanente dosarele cuprinzând listele electorale
utilizate în cadrul secţiilor de votare, îndosariate pe secţii de votare şi pe
tipuri de liste. La sesizarea partidelor politice, a organizaţiilor cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale
şi a candidaţilor independenţi care participă la alegeri, făcută în cel mult 15
zile de la data validării rezultatului alegerilor şi însoţită de probele pe
care se întemeiază, Autoritatea Electorală Permanentă verifică listele
electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare la care se referă sesizarea,
în vederea descoperirii cazurilor în care o persoană a votat fără a avea drept
de vot sau a votat de mai multe ori în aceeaşi zi de referinţă. Termenul de
verificare a listelor electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare este
de 6 luni de la primirea acestora. În situaţia în care Autoritatea Electorală
Permanentă descoperă indicii privind săvârşirea infracţiunii prevăzute la art.
387 din Codul penal, aceasta sesizează organele de urmărire penală competente.
-----------
Alin. (5) al art. 52 a fost modificat de
pct. 1 al <LLNK 12012 187 10 202 195 48>art. 195 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.
(6) La expirarea termenului prevăzut la
alin. (5) pentru verificarea listelor electorale utilizate în cadrul secţiilor
de votare, Autoritatea Electorală Permanentă asigură arhivarea lor electronică
de către un furnizor de servicii de arhivare electronică, conform <LLNK 12007 135 10 201
0 18>Legii nr. 135/2007
privind arhivarea documentelor în formă electronică.
ART. 53
Constituie contravenţii următoarele fapte:
a) înscrierea cu bună ştiinţă a unui
alegător în mai multe liste electorale permanente sau speciale, înscrierea în
listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot;
b) păstrarea registrelor cu listele
electorale permanente sau a registrelor cu listele electorale speciale în condiţii
necorespunzătoare;
c) neefectuarea la termen a comunicărilor
prevăzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente şi în
listele electorale speciale;
d) efectuarea de operaţiuni în listele
electorale permanente şi în listele electorale speciale de către persoane
neautorizate;
e) necomunicarea către judecătorii a
modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente sau al listei
electorale speciale existente la primărie;
f) semnarea listei de susţinători cu
încălcarea dispoziţiilor art. 18;
g) încălcarea dispoziţiilor referitoare la
afişarea propunerilor de candidaturi prevăzute la art. 20 alin. (1);
h) folosirea semnului electoral înregistrat
la Biroul Electoral Central de către un partid politic, organizaţie a
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, o alianţă politică, alianţă
electorală sau candidat independent, de către un alt partid politic,
organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică,
alianţă electorală sau candidat independent;
i) neluarea de către organizatori a
măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi
distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări;
j) distrugerea, deteriorarea, murdărirea,
acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, cu excepţiile
prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. c);
k) nerespectarea dispoziţiilor art. 35
alin. (2) şi (4) şi ale art. 40 alin. (3) -(7); afişarea listelor electorale şi
a copiilor de pe acestea; distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea
prin scriere sau în orice mod a platformelor-program afişate sau a oricăror
altor afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite;
l) acceptarea de către o persoană de mai
multe ori a candidaturii la aceleaşi alegeri pentru Parlamentul European;
m) nerespectarea deciziilor şi hotărârilor
birourilor electorale; nerespectarea hotărârilor şi instrucţiunilor Autorităţii
Electorale Permanente;
n) tipărirea, fără drept, de buletine de
vot în vederea utilizării acestora în ziua alegerilor;
-----------
Lit. n) a art. 53 a fost modificată de pct.
2 al <LLNK 12012 187 10 202 195 48>art. 195 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.
o) refuzul de a permite accesul persoanelor
acreditate în localul secţiei de votare, cu excepţia cazurilor în care
preşedintele biroului electoral al secţiei de votare limitează accesul
persoanelor acreditate în localul secţiei de votare datorită mărimii acestuia;
p) refuzul de a primi şi înregistra o
sesizare scrisă înaintată în conformitate cu dispoziţiile art. 46 alin. (17);
q) refuzul de a se conforma dispoziţiilor
preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea
ordinii în localul de vot şi în împrejurimi;
r) înmânarea buletinului de vot unui
alegător care nu prezintă actul sau, după caz, documentul de identitate ori
care refuză să semneze în lista electorală în care este înscris pentru primirea
buletinului de vot şi a ştampilei cu menţiunea «VOTAT»; nerespectarea
dispoziţiilor art. 46 alin. (8);
-----------
Lit. r) a art. 53 a fost modificată de pct.
2 al <LLNK 12012 187 10 202 195 48>art. 195 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.
s) neaplicarea ştampilei cu menţiunea
"VOTAT" sau a timbrului autocolant pe actul sau, după caz, documentul
de identitate, precum şi reţinerea acestora, fără motive întemeiate, de către
membrii biroului electoral al secţiei de votare;
ş) nerespectarea dispoziţiilor art. 49
alin. (2); întocmirea de către birourile electorale ale secţiilor de votare a
proceselor-verbale, cu încălcarea dispoziţiilor prezentei legi;
t) continuarea propagandei electorale după
încheierea acesteia, precum şi sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la
sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic,
alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei
minorităţi naţionale ori candidat independent;
ţ) purtarea pe durata votării, de către
membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanele însărcinate
cu paza sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne ori alte
însemne de propagandă electorală;
u) încălcarea de către membrii birourilor
electorale a obligaţiei de a participa la activitatea acestor birouri;
v) refuzul preşedintelui biroului electoral
sau al locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal
persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi;
w) încălcarea condiţiilor de acreditare de
către persoanele acreditate şi operatorii de sondaj ai institutelor de sondare
a opiniei publice, ai societăţilor comerciale ori ai organizaţiilor
neguvernamentale care au fost acreditate de Biroul Electoral Central prin
decizie;
x) nerespectarea dispoziţiilor art. 34;
y) nerespectarea dispoziţiilor art. 36, ale
art. 37 alin. (1) -(3) şi (5) şi ale art. 38 alin. (2) -(4);
z) nerespectarea dispoziţiilor art. 40
alin. (8) -(11);
z^1) nerespectarea dispoziţiilor art. 45
alin. (12).
ART. 54
(1) Contravenţiile prevăzute la art. 53
lit. b), c), d), e), g), j), k), l), m), o), p), ş), ţ), u), v) şi z) se
sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, cele de la lit. f), h),
q), t), w), x) şi z^1), cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, cele de la lit.
a), i), n), r), s) şi y), cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei.
(2) Constatarea contravenţiilor prevăzute la
art. 53 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către:
a) ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din
cadrul Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române,
pentru faptele prevăzute la art. 53 lit. i), k), n), o), q), r), t), w), z) şi
z^1);
b) preşedintele biroului electoral
judeţean, biroului electoral de sector sau al biroului electoral pentru
secţiile de votare din străinătate, pentru faptele prevăzute la art. 53 lit.
j), p), ş) şi v);
c) preşedintele Biroului Electoral Central,
pentru faptele prevăzute la art. 53 lit. f), g), h) şi l);
d) preşedintele biroului electoral, în
cazul săvârşirii contravenţiilor de către membrii acestuia, ori preşedintele
biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiilor de
către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către
locţiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 53 lit. n), s), ţ), u)
şi v);
e) împuterniciţii preşedintelui Autorităţii
Electorale Permanente, pentru faptele prevăzute la art. 53 lit. a), b), c), d),
e) şi x);
f) împuterniciţii preşedintelui Autorităţii
Electorale Permanente, în cazul în care fapta prevăzută la art. 53 lit. m) este
săvârşită de autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale şi în
cazul în care fapta prevăzută la art. 53 lit. y) este comisă de altcineva decât
de radiodifuzori; preşedintele biroului electoral, în cazul în care fapta
prevăzută la art. 53 lit. m) este săvârşită de către membrii biroului
electoral, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul
săvârşirii faptei prevăzute la art. 53 lit. m) de către preşedinţii birourilor
electorale ierarhic inferioare; poliţişti, în cazul în care fapta prevăzută la
art. 53 lit. m) este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice;
g) Consiliul Naţional al Audiovizualului,
care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesaţi, pentru
faptele prevăzute la art. 53 lit. y), în cazul în care acestea sunt comise de
radiodifuzori.
(3) Contravenientul poate achita, pe loc
sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal
ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii
prevăzute la alin. (1), agentul constatator făcând menţiune despre această
posibilitate în procesul-verbal.
(4) Contravenţiilor prevăzute la <LLNK 12001 2130 302
53 72>art. 53 le sunt aplicabile
dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin <LLNK 12002 180 10 201
0 18>Legea nr. 180/2002,
cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Săvârşirea de către membrii birourilor
electorale a contravenţiilor prevăzute la alin. (1) atrage înlocuirea cu alte
persoane potrivit art. 24, 26, 28 şi 29, la solicitarea preşedintelui biroului
electoral ierarhic superior sau a preşedintelui Biroului Electoral Central,
după caz.
ART. 55
Abrogat.
-----------
Art. 55 a fost abrogat de pct. 3 al <LLNK 12012 187 10 202 195 48>art. 195 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.
ART. 56
Abrogat.
-----------
Art. 56 a fost abrogat de pct. 3 al <LLNK 12012 187 10 202 195 48>art. 195 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.
ART. 57
Abrogat.
-----------
Art. 57 a fost abrogat de pct. 3 al <LLNK 12012 187 10 202 195 48>art. 195 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.
ART. 58
Abrogat.
-----------
Art. 58 a fost abrogat de pct. 3 al <LLNK 12012 187 10 202 195 48>art. 195 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.
ART.
59
Abrogat.
-----------
Art. 59 a fost abrogat de pct. 3 al <LLNK 12012 187 10 202 195 48>art. 195 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.
ART. 60
Abrogat.
-----------
Art. 60 a fost abrogat de pct. 3 al <LLNK 12012 187 10 202 195 48>art. 195 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.
ART. 61
Abrogat.
-----------
Art. 61 a fost abrogat de pct. 3 al <LLNK 12012 187 10 202 195 48>art. 195 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.
ART. 62
Abrogat.
-----------
Art. 62 a fost abrogat de pct. 3 al <LLNK 12012 187 10 202 195 48>art. 195 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.
ART. 63
Abrogat.
-----------
Art. 63 a fost abrogat de pct. 3 al <LLNK 12012 187 10 202 195 48>art. 195 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.
ART. 64
Abrogat.
-----------
Art. 64 a fost abrogat de pct. 3 al <LLNK 12012 187 10 202 195 48>art. 195 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.
CAP. IV
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 65
(1) Autoritatea Electorală Permanentă
exercită atribuţiile prevăzute la <LLNK
12008 35 10 202 65 39>art.
65 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei
Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <LLNK 12004 67 11 201
0 17>Legii nr. 67/2004
pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a <LLNK 12001 215 11 201
0 48>Legii administraţiei publice
locale nr. 215/2001 şi a <LLNK
12004 393 10 201 0 18>Legii
nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi
completările ulterioare.
(2) Dispoziţiile <LLNK 12006 334 11
201 0 18>Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii
partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu completările
ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin.
(2) situaţiile în care normele comunitare în materie sunt direct aplicabile.
(4) În vederea aplicării prevederilor
prezentei legi, Autoritatea Electorală Permanentă sau, după caz, Biroul
Electoral Central adoptă hotărâri şi instrucţiuni, care se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
(5) Autoritatea Electorală Permanentă
împreună cu autorităţile publice competente îndeplinesc formalităţile necesare
acceptării membrilor din România în Parlamentul European.
ART. 66
(1) În termen de cel mult 5 zile de la
aducerea la cunoştinţă publică a zilei de referinţă, Guvernul stabileşte prin
hotărâre, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente şi a Ministerului
Administraţiei şi Internelor, programul calendaristic pentru realizarea
acţiunilor necesare pentru alegerea membrilor României în Parlamentul European,
bugetul şi cheltuielile necesare în vederea pregătirii, organizării şi
desfăşurării scrutinului, modelul copiei de pe lista electorală permanentă,
modelul listei electorale speciale, al copiei de pe lista electorală specială,
listei electorale suplimentare, a extrasului de pe lista electorală
suplimentară, modelul listei susţinătorilor, modelul ştampilei Biroului
Electoral Central, a biroului electoral judeţean, a biroului electoral de
sector al municipiului Bucureşti, a biroului electoral pentru secţiile de
votare din străinătate, modelul ştampilei de control a secţiei de votare şi
modelul ştampilei cu menţiunea "VOTAT", modelul buletinului de vot,
modelul timbrului autocolant, măsurile care trebuie luate de autorităţile
publice centrale şi locale pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor.
(2) În cel mult 15 de zile de la aducerea
la cunoştinţă publică a zilei de referinţă, Autoritatea Electorală Permanentă
stabileşte prin hotărâre, care se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I, modelul declaraţiei de acceptare a candidaturii, modelul listei de
candidaţi, modelul cererii de admitere a candidaturii independente, modelul
cererii de renunţare la candidatură şi modelul certificatului doveditor al
alegerii.
(3) Autoritatea Electorală Permanentă
informează, în timp util şi de o manieră adecvată, alegătorii comunitari şi
persoanele eligibile comunitar asupra condiţiilor şi modalităţilor de
exercitare a dreptului de a alege şi de a fi ales în România.
(4) Cu cel puţin 20 de zile înaintea zilei de
referinţă, Guvernul stabileşte prin hotărâre, la propunerea Institutului
Naţional de Statistică, cu avizul consultativ al Autorităţii Electorale
Permanente, modelul proceselor-verbale de consemnare şi centralizare a
rezultatelor votării.
ART. 67
(1)
Cheltuielile pentru efectuarea operaţiunilor electorale se suportă de la
bugetul de stat.
(2) Sediul Biroului Electoral Central se
asigură de Guvern, al biroului electoral pentru secţiile de votare din
străinătate de Ministerul Afacerilor Externe, sediile birourilor electorale
judeţene de prefecţi şi de preşedinţii consiliilor judeţene, iar ale birourilor
electorale de sector, precum şi ale birourilor electorale ale secţiilor de
votare de primari, împreună cu prefecţii.
(3) Cheltuielile pentru dotarea sediilor
birourilor electorale prevăzute la alin. (2) se asigură de la bugetul de stat.
(4) Actele întocmite în exercitarea
drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege sunt scutite de taxa de
timbru.
ART. 68
(1) Guvernul asigură, pentru sprijinirea
activităţii Biroului Electoral Central, a birourilor electorale judeţene, a
birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi a biroului
electoral pentru secţiile de votare din străinătate, statisticienii necesari.
Ministerul Administraţiei şi Internelor, împreună cu Autoritatea Electorală
Permanentă, asigură personalul tehnic auxiliar necesar Biroului Electoral
Central, birourilor electorale judeţene şi birourilor electorale ale
sectoarelor municipiului Bucureşti, iar Ministerul Afacerilor Externe, împreună
cu Autoritatea Electorală Permanentă, asigură personalul tehnic auxiliar
necesar biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate.
(2) Pe perioada cât funcţionează birourile
electorale, membrii acestora, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar
primesc o indemnizaţie pe zi de activitate, stabilită prin hotărâre a
Guvernului.
(3) Pentru indemnizaţia prevăzută la alin.
(2) se reţine, se datorează şi se virează numai impozitul pe venit, conform
legii.
(4) Pe toată perioada exercitării
atribuţiilor privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul
European, instituţiile la care sunt angajaţi salariaţii prevăzuţi la alin. (2)
le asigură acestora drepturile salariale cuvenite, potrivit legii.
ART. 69
(1) Judecarea de către instanţe a
întâmpinărilor, a contestaţiilor sau a oricăror altor cereri privind procesul
electoral se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa
preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului.
(2) Împotriva hotărârilor definitive
pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit prezentei legi nu există cale
de atac.*)
----------
*) Intră în vigoare la 1 februarie 2013,
potrivit articolului unic pct. 1 din <LLNK
12012 44180 301 0 45>Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea <LLNK 12012 76 10 202
81 29>art. 81 din Legea nr.
76/2012 pentru punerea în aplicare a <LLNK 12010 134 11
201 0 18>Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură
civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23
august 2012.
(3) Hotărârile definitive ale instanţelor
judecătoreşti pronunţate ca urmare a întâmpinărilor, a contestaţiilor sau a
oricăror altor cereri privind procesul electoral se comunică de îndată
birourilor electorale interesate.*)
----------
*) Intră în vigoare la 1 februarie 2013,
potrivit articolului unic pct. 1 din <LLNK
12012 44180 301 0 45>Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea <LLNK 12012 76 10
202 81 29>art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în
aplicare a <LLNK 12010 134 11 201
0 18>Legii nr. 134/2010
privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 606 din 23 august 2012.
ART. 70
(1) Termenele pe zile, prevăzute de
prezenta lege, cuprind ziua când încep să curgă şi se termină la ora 24,00 a
zilei când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare.
(2) Pe întreaga perioadă electorală,
birourile electorale funcţionează conform programului stabilit de Biroul
Electoral Central prin regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor
electorale. Instanţele judecătoreşti asigură permanenţa activităţii în vederea
exercitării de către cetăţeni a drepturilor electorale.
ART. 71
(1) Buletinele de vot întrebuinţate sau
neîntrebuinţate, cele nule, procesele-verbale şi ştampilele necesare votării,
celelalte materiale utilizate în procesul electoral, primite de instanţele
judecătoreşti de la birourile electorale judeţene, ale sectoarelor municipiului
Bucureşti, de la biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate sau
de la birourile electorale ale secţiilor de votare, precum şi listele de
susţinători primite de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la Biroul
Electoral Central sunt păstrate în arhivă, separat de celelalte documente ale
instanţelor, timp de 3 luni de la data publicării rezultatelor alegerilor în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) După expirarea termenului prevăzut la
alin. (1), instanţele judecătoreşti, cu sprijinul prefecţilor, vor preda pe
bază de proces-verbal, pentru topire, operatorilor economici specializaţi
buletinele de vot întrebuinţate sau neîntrebuinţate, cele nule,
procesele-verbale şi ştampilele necesare votării, celelalte materiale utilizate
în procesul electoral, precum şi listele de susţinători.
(3) Listele de susţinători de la alegerile
pentru Parlamentul European din 25 noiembrie 2007 se predau de către
Autoritatea Electorală Permanentă, spre topire, operatorilor economici
specializaţi.
ART. 72
(1) Candidaţii înscrişi în liste, care nu
au fost aleşi, rămân pe listele respective în ordinea în care au fost înscrişi.
(2) În caz de vacanţă a mandatelor
membrilor din România în Parlamentul European, survenită ca urmare a demisiei,
a pierderii drepturilor electorale, a incompatibilităţii cu calitatea de
parlamentar european sau a decesului, mandatele pentru locurile vacante sunt
atribuite următorilor pe listele de candidaţi, în ordinea în care au fost înscrişi
pe aceste liste, dacă până la data validării pentru ocuparea locurilor vacante
partidele sau formaţiunile politice pe listele cărora au candidat confirmă, în
scris, că aparţin acestora.
(3) Vacantarea mandatelor membrilor din
România în Parlamentul European, survenită ca urmare a unei înţelegeri
prealabile privind demisia sau renunţarea la această funcţie, este considerată
nulă. Înţelegerea prealabilă privind renunţarea la funcţia de membru din
România în Parlamentul European nu poate constitui motiv de vacanţă a funcţiei.
ART. 73
(1) La toate operaţiunile electorale
efectuate de birourile electorale ale secţiilor de votare pot asista, în afara
membrilor acestora, persoanele acreditate în condiţiile prezentei legi.
(2) În sensul prezentei legi, prin persoane
acreditate se înţelege următoarele:
a) observatorii interni şi externi;
b) reprezentanţii interni şi externi ai
mass-mediei;
c) delegaţii partidelor politice, ai
organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, ai alianţelor
politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri şi nu au
reprezentanţi în birourile electorale.
(3) Pot fi acreditaţi ca observatori
interni reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale care au ca obiect
principal de activitate apărarea democraţiei şi a drepturilor omului, care sunt
legal constituite cu cel puţin 6 luni înainte de ziua de referinţă. Persoanele
desemnate de aceste organizaţii ca observatori interni nu pot avea apartenenţă
politică.
(4) Pot fi acreditate ca reprezentanţi
interni ai mass-mediei din România persoanele aflate în relaţii contractuale cu
aceste instituţii şi care sunt desemnate în acest sens de către conducerea
acestora. Persoanele desemnate de aceste instituţii ca reprezentanţi interni ai
mass-mediei nu pot avea apartenenţă politică.
(5) Acreditarea observatorilor interni şi a
reprezentanţilor interni ai mass-mediei se face de către birourile electorale
judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul
electoral pentru secţiile de votare din străinătate, pentru toate secţiile de
votare din raza de competenţă a acestora, la cererea scrisă a conducerii
organizaţiilor neguvernamentale sau a instituţiilor mass-media din România,
făcută cu cel puţin 5 zile înaintea datei alegerilor.
(6) Acreditarea observatorilor externi şi a
reprezentanţilor externi ai mass-mediei se face de Autoritatea Electorală
Permanentă, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, pentru toate
birourile electorale.
(7) Pot fi acreditate ca observatori
interni doar persoanele propuse de acele organizaţii neguvernamentale care
prezintă o adeverinţă eliberată de Autoritatea Electorală Permanentă privind
îndeplinirea prevederilor alin. (3).
(8) Pot fi acreditate ca reprezentanţi
interni ai mass-mediei doar persoanele propuse de acele instituţii mass-media
care prezintă o adeverinţă eliberată de Autoritatea Electorală Permanentă
privind îndeplinirea prevederilor alin. (4).
(9) Acreditarea delegaţilor partidelor
politice, ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, ai
alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri şi
nu au reprezentanţi în birourile electorale se face de către birourile
electorale judeţene, birourile electorale de sector sau de biroul electoral
pentru secţiile de votare din străinătate, pentru birourile electorale
respective, la cererea scrisă a conducerilor organizaţiilor judeţene ale
partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, făcută cu
cel puţin două zile înaintea datei alegerilor.
(10) Persoanele acreditate pot asista la
operaţiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 6,00 şi terminând cu
momentul încheierii şi semnării de către membrii biroului electoral al secţiei
de votare a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării în secţia
respectivă, numai dacă prezintă actul de acreditare, care este valabil şi în
copie. Acestea nu pot interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea
alegerilor, având numai dreptul de a sesiza în scris preşedintele biroului
electoral în cazul constatării unei neregularităţi. Orice act de propagandă
electorală, precum şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag
aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul
electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată
a persoanei respective din secţia de votare.
(11) La biroul electoral al secţiei de
votare, persoanele acreditate pot staţiona numai în spaţiul stabilit în acest
sens în sala de votare de către preşedintele biroului electoral al secţiei de
votare. Acreditarea permite accesul titularului acesteia şi în spaţiul special
amenajat în acest sens la biroul electoral judeţean, al sectorului municipiului
Bucureşti sau la biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate
care a emis acreditarea.
(12) Contestaţiile privind acreditarea ori
respingerea solicitării de acreditare de către biroul electoral judeţean,
biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau de către biroul
electoral pentru secţiile de votare din străinătate se depun, în cel mult două
zile de la afişarea deciziei, la tribunalul în a cărui rază teritorială
funcţionează biroul electoral şi se soluţionează de acesta în cel mult două
zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă.*)
----------
*) Intră în vigoare la 1 februarie 2013,
potrivit articolului unic pct. 1 din <LLNK
12012 44180 301 0 45>Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea <LLNK 12012 76 10 202
81 29>art. 81 din Legea nr.
76/2012 pentru punerea în aplicare a <LLNK 12010 134 11
201 0 18>Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură
civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23
august 2012.
(13) Contestaţiile privind respingerea de
către Autoritatea Electorală Permanentă a solicitării de eliberare a
adeverinţei prevăzute la alin. (7) sau (8) se depun în cel mult două zile de la
comunicarea răspunsului la Curtea de Apel Bucureşti şi se soluţionează de aceasta
în termen de două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă.*)
----------
*) Intră în vigoare la 1 februarie 2013,
potrivit articolului unic pct. 1 din <LLNK
12012 44180 301 0 45>Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea <LLNK 12012 76 10 202
81 29>art. 81 din Legea nr.
76/2012 pentru punerea în aplicare a <LLNK 12010 134 11
201 0 18>Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură
civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23
august 2012.
ART. 74
(1) Primele alegeri pentru Parlamentul
European se organizează şi se desfăşoară până cel mai târziu la data de 31
decembrie 2007.
(2) Prin excepţie de la prevederile art. 1
alin. (3), mandatul membrilor din România în Parlamentul European, atribuit în
baza primelor alegeri organizate, încetează la încheierea legislaturii
2004-2009 a Parlamentului European.
ART. 75
La primele alegeri pentru Parlamentul
European organizate în România, în scopul exercitării dreptului de vot şi de a
fi aleşi ca membri din România în Parlamentul European, cetăţenii statelor
membre ale Uniunii Europene au obligaţia de a prezenta o declaraţie pe propria
răspundere că nu şi-au exercitat dreptul de vot şi de a fi aleşi în alegerile
pentru Parlamentul European organizate în 2004.
ART. 76
Biroul Electoral Central confirmă
rezultatele sufragiului şi asigură publicarea în Monitorul Oficial al României,
Partea I, a rezultatelor alegerii membrilor din România în Parlamentul
European.
*
Prezenta lege transpune <LLNK 831993L0109 35>Directiva Consiliului nr. 93/109/CE din 6
decembrie 1993 de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege şi
de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetăţenii Uniunii care au
reşedinţă într-un stat membru în care nu sunt resortisanţi, publicată în
Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 329 din 30 decembrie 1993, şi
Actul din 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European, prin vot
universal direct, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L
278 din 8 octombrie 1976, cu modificările ulterioare.
NOTĂ:
Reproducem mai jos <LLNK 12009
11180 302 0 57>art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2009
pentru modificarea şi completarea <LLNK
12007 33 11 201 0 17>Legii
nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European, aprobată cu modificări prin <LLNK 12009 303 10
201 0 18>Legea nr. 303/2009, care nu este încorporat în
forma republicată şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale
acesteia:
"Art. II. - În cel mult 5 zile de la
intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Autoritatea Electorală
Permanentă stabileşte, prin hotărâre**), care se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I, modelul adeverinţei care atestă că un cetăţean român nu
a fost lipsit de dreptul de a fi ales în România sau că o asemenea interdicţie
nu este cunoscută de autorităţile române."
----------
**) A se vedea <LLNK 12009 3
20GX01 0 54>Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 3/2009
pentru aprobarea modelului adeverinţei care atestă faptul că un cetăţean român
nu a fost lipsit de dreptul de a fi ales în România sau că o asemenea
interdicţie nu este cunoscută de autorităţile române, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 12 martie 2009.